Sarea iodată – condiment sau medicament?

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) solicită eliminarea restricției legale de comercializare a sării neiodate în magazine. Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătătii (OMS), care este de 5 grame de sare. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populația adultă a țării noastre – precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale.

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) a achiziționat, în prima parte a lunii decembrie, a.c., 25 sortimente de sare din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermaketuri) fabricată/distribuită de 16 agenți economici, cu gramajul cuprins între 90 g si 1000 g, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce priveste conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății consumatorilor.

Studiul privind calitatea sării face parte din Campania Națională de Informare și Educare, iar prin acest studiu s-a dorit promovarea unui stil de viață sănătos si tragerea unui semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în sare, zahăr, grăsimi și aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

În urma studiului efectuat pe cele 25 de produse s-au constat următoarele: sarea neiodată are termen de valabilitate nelimitat (8% dintre produsele analizate), în timp ce la sarea iodată termenul de valabilitate variază între 1 an și 20 de ani, în functie de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării. În concluzie, aceste variații ale termenului de valabilitate demonstrează toxicitatea sării iodate, dată de substanțele chimice adăugate în procesul de iodare a sării.

Analiza ingredientelor și aditivilor alimentari

În procesul industrial de iodare a sării se folosesc următoarele substanțe chimice: iod, iodat de potasiu, iodura de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu, ferocianura de potasiu. Din analizarea sortimentelor de sare a reieșit că în procesul de iodare a sării substanțele menționate mai sus se regăsesc astfel:
– La 52% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodatul de potasiu;
– La 40% din tipurile de sare analizate s-a folosit ferocianura de potasiu;
– La 36% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodul;
– La 32% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonatul de sodiu;
– La 28% din tipurile de sare analizate s-a folosit iodura de potasiu;
– La 4% din tipurile de sare analizate s-a folosit carbonat de magneziu;

În cele 25 de produse analizate s-au identificat 6 tipuri de substante si aditivi alimentari, dupa cum urmeaza: iod, iodat de potasiu, iodura de potasiu, carbonat de sodiu, carbonat de magneziu și ferocianura de potasiu.

Efecte asupra sănătății

Consumul de sare iodata are efecte negative asupra organismului uman, dintre care cele mai grave sunt următoarele:
– suprasolicitarea rinichilor și a altor organe interne;
– disfuncșii tiroidiene la persoanele sensibile;
– încetinirea proceselor metabolice și apariția obezității;
– slăbirea sistemului imunitar;
– cancer de tiroidă, în special cancerul papilar
– senzații permanente de cald (ce au ca efect intoleranța la cald)
– tulburări ale somnului, hipertensiune, anxietate și nervozitate;

sursa :http://www.info-sanatate.ro/