Republica Moldova: La cumpăna alegerilor traduse în limba română
Organizarea cu o întârziere de aproape trei luni a alegerilor parlamentare peste Prut este în marja constituţională. Mandatul celor 101 deputaţi este de patru ani şi curge de la data ultimelor alegeri organizate la termen. Precedentele alegeri s-au desfăşurat pe 30 noiembrie 2014. Amânarea ar fi o a doua particularitate şi este legată de prima, într-o ordine a importanţei şi efectelor structurale. Preşedintele parlamentului moldovean invoca de anul trecut timpul suplimentar necesar pentru pregătirea scrutinului care se desfăşoară după regulile noului sistem de vot, unul mixt. O a treia particularitate oficială este organizarea în aceeaşi zi (duminică, 24 februarie) a unui referendum consultativ cu două întrebări: reducerea numărului de deputaţi de la 101 la 61 şi posibilitatea revocării acestora pe motiv de neîndeplinire a obligaţiilor.
Sistemul electoral mixt a fost adoptat în 2017 de către Partidul Socialiştilor (PS – pro-rus, de stânga), Partidul Democrat (PD – de guvernare) şi Partidul Popular European din Moldova (PPEM), trecându-se peste recomandările Comisiei de la Veneţia şi criticile oficialilor europeni. 50 de mandate sunt distribuite pe liste într-o circumscripţie electorală unică formată din toate raioanele ţării. Pragul electoral este 6% pentru listele de partid, respectiv 8% pentru blocurile (alianţele) electorale alcătuite de două ori mai multe partide. Diferenţa de mandate, cele în sistem uninominal, vine din 51 de circumscripţii electorale, a căror împărţire suscită discuţii în continuare. E suficient de subliniat că din totalul de 48 de circumscripţii, aflate în hotarele oficiale ale Moldovei, 11 sunt la Chişinău, două la Bălţi, dar câte două figurează în Găgăuzia şi Transnistria, teritorii unde controlul autorităţilor centrale nu funcţionează. Nemulţumiri consistente vin din delimitarea şi reprezentativitatea circumscripţiilor de peste hotare – câte una la Est şi Vest de Moldova şi una pentru America de Nord – mai ales pentru că la Vest de Moldova, în Europa, emigraţia oficială este foarte numeroasă.
La final, un partid sau o coaliţie politică are nevoie de 51 de mandate pentru formarea guvernului. Potrivitsite-ului oficial, structura fracţiunilor parlamentare înaintea alegerilor este următoarea:
- Partidul Democrat din Moldova – 40 deputaţi;
- Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 24;
- Partidul Liberal – 9;
- Grupul Parlamentar Popular European – 9;
- Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – 8;
- Partidul Liberal Democrat din Moldova – 5;
- Deputaţi neafiliaţi – 6.
Forul legislativ de peste Prut se numeşte Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem.
Concurenţii electorali, cum se numesc în Moldova cei înscrişi pentru circumscripţia naţională, potrivit Comisiei Electorale Centrale (CEC), sunt 11 la număr. Cu o excepţie, deschid listele cu preşedinţii sau lideri marcanţi:
- Partidul Democrat din Moldova – Vladimir Plahotniuc (preşedinte partid), Pavel Filip (prim-ministru),Andrian Candu (preşedinte Parlament);
- Blocul electoral „ACUM Platforma DA şi PAS” – Maia Sandu (preşedinte PAS), Andrei Năstase(preşedinte Platforma DA); DA înseamnă Dreptate şi Adevăr, iar PAS – Partidul Acţiune şi Solidaritate;
- Partidul Comuniştilor din Republica Moldova – Vladimir Voronin (nu mai are nevoie de prezentare în spaţiul românesc raţional – n.a.)),
- Partidul Politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” – Zinaida Greceanâi;
- Partidul Politic „Şor” – Ilan Şor (primarul mai mult decât dubios şi penal al oraşului Orhei, oraş înfrăţit cu Piatra-Neamţ!);
- Partidul Politic Mişcarea Populară Antimafie – Sergiu Mocanu;
- Partidul Politic „Partidul Nostru” – Ilian Caşu;
- Partidul Naţional Liberal – Vitalia Pavlicenco;
- Partidul Politic „VOINŢA POPORULUI” – Ştefan Urâtu;
- Partidul Regiunilor din Moldova – Pavel Kalinin (simplu electrician!)
- Partidul Liberal – Dorin Chirtoacă.
Harta circumscripţiilor poate fi consultată pe site-ul CEC. Pachetele de candidaturi uninominale nu sunt aprofundate nici măcar de către patrioţii moldoveni, cu sau fără cei de paradă şi guralivi.
Interesant de observat este că mulţi candidaţi de pe poziţii fruntaşe de partid sau alianţe sunt înscrişi în colegii uninominale pe care le pot câştiga direct. În eventualitatea victoriei (şi) pe colegiu, cu beneficiul mandatului dobândit (şi) pe lista naţională, despre ce vorbim? Pentru ce optează? Care va fi scorul politic final? Despre asta nu s-a vorbit în România. Un adevărat subiect tare, unul extrem de grav.
Viorel COSMA
Sursa: stirinationale.eu
