PROPUNERE PENTRU CARTEA RECORDURILOR: TONY ŞI OUL POTCOVIT

1

MĂIESTRIE ARTIZANALĂ INTERNAŢIONALĂ ŞI ROMÂNEASCĂ

Este cunoscută dorinţa omului de a se autoperfecţiona, de autodepăşire, de a încerca să producă lucruri inedite, de excepţie, aflându-se într-o perpetuă concurenţă cu sine şi semenii săi. Performanţa îi determină pe cei mai pricepuţi să deschidă culoare noi în domenii de activitate dintre cele mai nebănuite. În China antică, virtuozitatea unor maeştri artizani a întrecut aşteptările: au fost realizate „sculpturi” miniaturale pe lungimea unui fir de păr, unul dintre subiectele predilecte fiind „Caravană pe drumul mătăsii”, inscripţionarea unui mărunt bob de orez cu citate din opera lui Confucius etc. Maestrul britanic Willard Wigan din Birmingham face sculpturi care încap în gămălia unui ac de cusut(vezi foto nr. 1). Ele pot fi văzute doar cu ajutorul unei lupe foarte puternice. Sursa informaţiei şi foto: http://urbantitan.com. Publicaţia britanică “TELEGRAPH” anunţa la 7 iulie 2007: “In July 2007 Willard Wigan was honoured by HRH Prince of Wales with an MBE for his services to art”, iar ziarul “Birmingham Post” din 26 aprilie 2011 preciza că: “Wigan’s celebrity fans include Sir Elton John, Simon Cowell and Sir Philip Green”. Inclusiv preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama apreciază virtuozitatea lui Willard Wigan! Asta se întâmplă în lumea civilizată, înzestrată cu discernământ şi un exersat simţ al aprecierii valorilor. Siberianul Vladimir Aniskin, în vârstă de 34 de ani sculptează în boabe de orez(vezi foto nr. 2). Sursa informaţiei: http://aniskin.ru. Nikolai Aldunin este un artist rus, specializat în miniaturi, sculpturile sale devenind notorii în lumea întreagă(vezi foto nr. 3 de Gennadiy Makarichev : “Caravană cu 7 cămile bactriene şi trei palmieri în gămălia unui ac”. Sursa: http://www.time.com). Andrei Rikovanov, născut la Omsk, în vestul Siberiei, specialist în construcţii, a realizat mai multe portrete ale poetului rus A. S. Puskin, în bob de orez, însoţite de câte un poem al celebrului romantic moscovit(vezi foto nr. 4). Sursa informaţiei: http://pushkin-cci.narod.ru . Artistul miniaturist chinez Li Qic din localitatea Ningbo(în estul provinciei chineze Zhejiang) a realizat mai multe opera de foarte mici dimensiuni. Fiind Anul Dragonului, 2012, vă oferim dedicaţia acestui expert reprezentând un dragon auriu, inscripţionat cu 12 fonturi diferite(vezi foto nr. 5). Sursa: Xinhua/Wu Daqing. Cu o sumă modestă, de doar doi dolari (USD) poate fi descărcată de pe net o lucrare interesantă privitoare la civilizaţia imperială chineză sub semnul orezului:

“The Rise and Splendour of the Chinese Empire”, semnată de René Grousset, editată de University of  California Press.  Un talentat gravor şi miniaturist chinez din Taiwan, Chen Forng Shean a gravat pe un bob de orez o celebritate din Taipei(capitala insulei):  Chu Ko-liang(vezi foto nr. 6) Sursa: http://www.wantchinatimes.com . Acelaşi artist a reprodus la dimensiunile unui sfert de unghie, pe hârtie din pai de orez, povestea “Le Petit Prince” a lui Antoine de Saint Exupery, varianta chinezească(vezi foto nr. 7-sursa: http://www.dtail.com/2010/05/chen-forng-shean)

 OUL CU ŞAPTE POTCOAVE

Talentul, pricepera şi ingeniozitatea şi-au găsit un tenace reprezentant în persoana unui specialist în restaurarea şi recondiţionarea autoturismelor de epocă, dl. TONY ANDREESCU, din Piatra Neamţ. De foarte mulţi ani locuieşte în Austria, fiind foarte apreciat datorită abilităţilor sale de old-timer. Periodic, revine în oraşul natal.  În perioada anilor 2007-2009 am realizat câteva emisiuni televizate în compania acestui inegalabil specialist, descoperindu-i o nouă calitate. Dl. Tony Andreescu, după zeci, poate sute de încercări a reuşit să potcovească un ou cu şase-şapte potcoave, fiecare potcoavă fiind prinsă de ou cu ajutorul a şase caiele. Secretul acestui foarte anevoios meşteşug l-a deprins de la tatăl său, care îl învăţase de la înaintaşii familiei. În România s-a făcut mare tam-tam atunci când au fost mediatizaţi vreo doi meseriaşi ardeleni, care potcoviseră doar cu una, cel mult două potcoave miniaturizate(lucrate grosier), un ou de găină. Stilul de lucru, calitatea lucrării, complexitatea şi dificultatea realizării unui ou potcovit cu şapte potcoave miniaturizate reprezintă o culme a virtuozităţii în România şi în restul lumii, dl. Tony Andreescu fiind unic în acest sens. Compania austriacă, fondată de celebrul Daniel Swarovski(1862-1956) în 1895, la Wattens(în Tyrol-ul austriac) i-a propus o colaborare, cu scopul valorificării unicatelor sale. Pentru a înţelege ce se petrece cu discernământul unor posturi naţionale de televiziune atunci când întâlnesc un astfel de subiect nu trebuie să soseşti de pe altă planetă: în România a continuat prezentarea unui ou cu o potcoavă, chiar cu două, realizate de doi potcovari din Ardeal. Nimeni nu a dorit să creadă că un ou poate fi potcovit cu mai mult de două potcoave. Personal, am realizat câteva fotografii de calitate medie. Fiind un subiect descoperit şi promovat de subsemnatul, nu cred că mai sunt necesare alte precizări. Pentru că în anul 2008 nu dispuneam de un aparat-foto ceva mai performant, am solicitat bună-voinţa unui talentat coleg de breaslă, psiholog şi astrolog, dl. John Burfix, care şi-a manifestat disponibilitatea(vezi foto nr. 8 şi foto nr. 9). Fără îndoială că multora le sunt cunoscute celebrele bijuterii ţariste realizate în perioada 1885-1917, de reputata firmă franceză FABERGÉ, un loc aparte fiind ocupat de inegalabilele “ouă Fabergé”. Dar pentru aceste unicate au lucrat bijutieri şi giuvaergii din toată lumea, foarte atent selecţionaţi, s-a străduit o întreagă instituţie a luxului şi exuberanţei. Tony Andreescu şi-a executat unicatul numai prin eforturi personale. Nu poate fi trecută cu vederea vechimea acestui meşteşug de a potcovi un ou.

El datează din vechimi imemoriale. Pentru a potcovi calul unui principe, al unor înalţi demnitari care porneau călări la lupte, erau necesari profesionişti verificaţi. “Lucrarea de diplomă”, sau “doctoratul” unui potcovar se concretiza prin finalizarea, fără cusur, a potcovirii unui ou de găină, cu potcoave şi caiele. Acest ou nu trebuia să prezinte zgârieturi şi fisuri. Abia după încheierea cu succes a unei operaţiuni atât de delicată, fierarul se putea numi potcovar şi era admis în breaslă. De multe ori, viaţa călăreţului depindea şi de calitatea potcovirii unui cal!

“Diploma” potcovarului era o probă practică, specifică neamurilor migratoare mongoloide, venite din Extremul Orient, care-şi duceau trei sferturi din viaţă “în şaua calului”. Secretul potcovirii oului se transmitea din tată-n fiu. Un fierar-potcovar adevărat îşi conserva talentul şi dexteritatea reluînd testul cu oul potcovit, la anumite intervale de timp. În întreg Uzbekistanul, dar cu precădere la Samarkand, capitala imperiului clădit de Timur Lenk(învingătorul lui Baiazid Ildîrîm, la Angora, în 1402) mai multe istorisiri şi legende orale au conservat, printre altele, şi un “cod al potcovarului”, asemănător celui transmis, din generaţie în generaţie, de la hoardele mongole ale lui Gengis-han, încoace. Trupele lui Attila(“Flagellum Dei”) erau însoţite de o unitate de fierari-potcovari, distinctă de restul fierarilor ce prelucrau fierul armelor şi vârful săgeţilor. Acest corp de oaste beneficia de privilegii importante şi protecţie specială din partea liderilor militari. Fraţii Aldea din Bercheşul Clujului au păstrat tradiţia potcovirii oului cu o potcoavă, din tată-n fiu. În satul Jilavele din judeţul Ialomiţa se mai întâlnesc ouă potcovite, dar cu două potcoave fiecare. În satul Unguraş, din Dumbrăviţa Maramureşului, Felician Farcaş se pricepe la potcovit oul de găină, cu o potcoavă, cel mult două, dar a căpătat îndemânare şi lucrează pe bandă rulantă. Constantin Gavriliu din satul Luncani, judeţul Bacău a reuşit să potcovească ouă, cu o singură potcoviţă, dar tot de prin bătrâni s-a documentat. În inima Bucovinei, la Vama, se află cel mai important muzeu “de profil” din România, adăpostind o colecţie de peste 3500 de ouă, inclusiv din cele potcovite. Profesoara Letiţia Orşivschi-Heiser a strâns, printr-un efort personal remarcabil, ouă din peste 80 de state ale lumii. La Vama poţi întâlni toate soiurile de ouă: de struţ, de potârniche, de vrabie, de broască ţestoasă, de crocodil, de geko, de porumbel, fazan, păun, de flamingo etc. Pentru turiştii străini este o adevărată delectare a privirii, mai ales că oferta muzeului întregeşte pe o suprafaţă destul de modestă nu doar o mare varietate de exponate, ci foarte multă ingeniozitate, creativitate şi frumuseţe: ouă pictate, încondeiate, cu mărgele, ajurate şi…ouă potcovite provenind din…Ungaria! Colecţia Luciei Condrea, din comuna Moldoviţa a inventariat aproape 2000 de ouă, de diferite categorii, provenind în special din Bucovina. Doamna Lucia Condrea, laureata mai multor competiţii internaţionale, este şi un apreciat artist: încondeiază ouă cu o măiestrie de neegalat. Mai nou, ultima „fiţă”, prilejuită de Sfintele Paşti, este să faci cadou… un ou potcovit. Dar lucrarea d-lui Tony Andreescu rămâne, deocamdată unică în România şi în lume(vezi foto nr. 9).

MIHAIL-SORIN GAIDAU


 

 

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
1 Comentariu
  1. anton neculai spune

    foarte interesant! personal, colectionez publicatii an1 nr.1. ce parere aveti?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate