PARTICIPANŢII LA FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE” IV

Sâmbătă, 22 decembrie, va avea loc a patruzeci şi patra ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”. Pe principalele artere din centrul municipiului, un impresionant alai de colindători şi urători vor participa, începând cu ora 12,oo, la parada costumelor şi a obiceiurilor practicate în aceste zile pe întreg cuprinsul judeţului. Apoi, de la ora 14,oo, pe platoul de la Curtea Domnească, participanţii la festival vor avea ocazia să împărtăşească împreună cu publicul bucuria apropiatelor sărbători.

Grupul de Datini şi obiceiuri de Anul Nou din Tupilaţi face parte din Ansamblul folcloric ”Ciobănaşul”al Căminului cultural, „iar membrii, gospodari din comună, printr-o seriozitate deosebită, prezintă minunatele obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou, care, pe la noi încă se mai pastrează”, ne transmite Romică Leonte, păstorul grupului. El continuă: ”ne prezentăm la festival cu un Alai de urători (buhaiul) apreciat ca cel mai vestit obicei. Acest moment cuprinde opt, nouă membri de urători de vârste diferite, toţi îmbrăcaţi în straie ţărăneşti, cu o recuzită bogată – bici, fluier, zurgălăi, buhai, corn.”

Jocul caprei, specific zonei Tupilaţi, cu melodie de joc, jocul ursului, grupul de colindători, care prezintă, prin cântec, obiceiurile care auloc în această lună, întregesc imaginea de sărbătoarea românului. „Pe lângă frumoasele obiceiuri de An Nou, portul tradiţional moldovenesc reprezintă cartea de vizită a Ansamblului”, completează cu mândrie Romică Leonte.

Grupul de datini şi obiceiuri din Tupilaţi este infiinţat în anul 1950, cu o perioadă de întrerupere, dar reactivat în anul 1990. Sub conducerea directorului căminului cultural din localitate, Romică Leonte, a obţinut peste o sută de diplome şi dinstincţii de participare la diferite festivaluri folclorice naţionale şi internationale. Cel mai recent, în perioada 14-16 decembrie, ansamblul a participat la unul din cele mai mari Festivaluri de iarnă din ţară, ”Crăciunul la români ” din Covasna, obţinând  Trofeul festivalului.

Ansamblul „Datina străbună”

Grup artistic care activează în comuna Piatra Şoimului. Ansamblul coral de tradiţii religioase şi obiceiuri folclorice este coordonat de părintele Lucian Mocănaşu, cel care, ca un veritabil conducător spiritual, îndrumă sătenii spre păstrarea identităţii culturale a zonei. Din ansamblu fac parte în jur de şaptezeci de persoane. Femei şi bărbaţi, copii, tineri şi persoane în vârstă, oameni care au răspuns mereu cu dragoste la chemarea credinţei şi tradiţiei. Formaţia este acompaniată de acordeon şi fluiere, iar tinerii membri se pregătesc la alte instrumente – vioară, flaut. Repertoriul formaţiei este format din cântece care aparţin folclorului tradiţional. Ansamblul urmăreşte reînvierea tradiţiilor legate de marile sărbători.

Jocul căiuţilor (Mărgineni)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

„Banda lui Bujor” (Grinţieş)
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieş s-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923.
Formula actualului grup «Banda lui Bujor» a fost mereu întinerită. Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, are şaizeci şi unu de ani şi ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. Am avut în componenţă, în 2010, un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, cel care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul Jidanul.
În prezent, rolurile sunt astfel distribuite: Constantin Ceapă (Codrean), Luţu Gabor (Bujor), Paul Diacu (Grec), Gelu Gherasim (Căpitan), Gavril Tanasă (Haiduc), Florin Secuiu (Haiduc), Andrei Chelaru (Vânător), Valentin Pralea (haiduc), Vasile Maftei (Roşior), Dumitru Busuioc (Jidan), Andrei Maftei (Rifca), Ion Rusu (Haiduc)
Pe lângă formaţia de gospodari, în comună există şi o formaţie de elevi, participantă la festivalurile organizate de Centrul „Carmen Saeculare” încă din 2001, atunci când a primit premiul I la secţiunea Teatru Folcloric.”

,,Capra din Farcaşa”
De la coordonatorul activităţii formaţiei fărcăşene, Cristinel Gheorghiu, am aflat următoarele: “comuna Farcaşa a fost şi este renumită pentru frumoasele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul.
Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au renăscut mai abitir ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa» este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.”

Valentin ANDREI