Muzeul de Artă din Piatra Neamţ după restaurare

Depozitar al valorilor artistice pe care timpul le-a consacrat, Muzeul de Artă din Piatra Neamţ, are un amplasament privilegiat, făcând parte din ansamblul construcţiilor de pe platoul creat de panta inferioară a muntelui Cozla, numit astăzi Piaţa Curtea Domnească.
Clădirea a fost realizată în 1930 de arhitectul Roger Bolomey, în stilul neoromânesc ca şi celelalte clădiri publice din epocă ale oraşului, având destinaţia de şcoală primară pentru băieţi, cu denumirea „Lascar Catargi”.
Muzeul este un valoros monument de arhitectură, atât prin proporţiile volumetrice, cât şi prin decoraţiile exterioare: brâie de cărămidă aparentă, intrarea subliniată de un turn cu decoraţii şi ocniţe în partea superioară, acoperişul cu lucarne şi coşuri, piatra de talie de la colţurile clădirii.
În ianuarie 2011, muzeul a intrat în proiectul european de restaurare şi punere în valoare a zonei istorice şi culturale Curtea Domnească, ocazie cu care s-au îmbunătăţit condiţiile de expunere şi conservare a bunurilor muzeale, s-au dotat spaţiile cu instalaţii moderne de iluminat şi de condiţionare a temperaturii ambientale, şi s-au introdus instalaţii electronice pentru paza si securitatea din cladire.

Redeschiderea Muzeului de Artă a avut loc în iunie 2013, cu prilejul zilelor municipiului Piatra Neamţ, ocazie cu care s-a vernisat o nouă expoziţie permanentă, in prezenta unui public numeros.
Tematica expoziţiei permanente valorifică creaţia artiştilor nemţeni care are o continuitate de peste 130 de ani, contribuind la menţinerea şi evoluţia vieţii spirituale a oraşului, racordându-l la valorile naţionale marcante.
De asemenea sunt valorificate donaţiile importante primite de muzeu de-a lungul anilor: donaţia Paul Gotcu din 1975, donaţia Aurelia Vasiliu – Ghiaţă din 1983; donaţia Simona Vasiliu-Chintilă din 2005 şi cea a Iuliei Hălăucescu din 2009.
După restaurare, s-au putut expune mai multe lucrări din creaţia fiecărui autor, marcând astfel momentele importante din evoluţia artei româneşti, începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi până în prezent.
Din cele 7 săli ale muzeului, 5 sunt amenajate ca expoziţie permanentă şi două pentru expoziţii temporare.
Un câştig important pentru activităţile cu publicul, este reameanjarea podului clădirii, prin izolarea şarpantei, obţinându-se astfel o suprafata de cca 80 m.p.,benefică pentru expoziţiile de artă contemporană.

Coordonatele care punctează stadiile evolutive ale artei româneşti, sunt şi genericele sălilor, asigurând o percepţie a lucrărilor din expoziţia permanentă, coerentă şi atractivă pentru public.
Prezenţa acestuia în muzeu, la expoziţiile noastre, confirmă prestigiul de care se bucură instituţia în peisajul cultural nemţean şi naţional.
De la redeschidere până în prezent, proiectele noastre au atras cca. 5000 de vizitatori, dintre care un număr important de turişti, care sunt interesaţi de trecutul şi prezentul acestor meleaguri, dar şi de patrimoniul artistic expus la muzeu.

Muzeograf,
Dinu Violeta