Măsurile fiscale au fost aprobate de Guvern. Marcel Ciolacu: „Am decis să-mi asum răspunderea în Parlament”
Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii și asigurarea echității fiscale în România, după ce au fost dezbătute observațiile de la ministerele avizatoare.
Față de forma lansată în consultare publică de Ministerul Finanțelor, s-a decis că reglementarea salariului minim în construcții și în agricultură se va face prin ordonanță de urgență separată pentru ca el să crească mai repede, iar salariul minim pe economie în general, care va crește cu 10 procente, la 3.300 de lei, va fi reglementat printr-o hotărâre de guvern care va fi adoptată, de asemenea, cât mai rapid.
În ceea ce privește modificările aprobate la proiectul de lege pentru care Guvernul își va angaja răspunderea în fața Parlamentului, menționăm următoarele actualizări: bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum, însă Ministerul de Finanțe are termen o săptămână pentru a propune Executivului un proiect de ordonanță de urgență care va limita comisioanele implicate în acest proces de distribuție a bonurilor de masă. De asemenea, taxa pe valoare adăugată pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, va fi de 9%.
Cu privire la calculul impozitului pentru companiile multinaționale, din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele care reprezintă, de asemenea, o taxă, iar impozitul va rămâne la 16 procente din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.
Pentru instituțiile de cultură cu mai puțin de 50 de angajați, oportunitatea de comasare va reveni autorităților locale.
A fost, de asemenea, eliminat pragul de 2,5% din bugetul autorităților locale, pentru care acestea pot finanța evenimente culturale sau sportive sau recreative. Pragul de 2,5% este însă din fondurile colectate în nume propriu la nivelul acestor autorități locale.
În scurt timp, proiectul va fi trimis către Parlament pentru formularea de amendamente, în termenul care va fi stabilit în ședința comună a birourilor permanente de la Senat și Camera Deputaților. Ulterior, în cadrul unei noi ședințe de guvern, vor fi dezbătute și încorporate amendamentele acceptate, urmând ca guvernul să-și asume răspunderea în parlament pe acest proiect, în ședință comună a celor două camere, potrivit reglementărilor constituționale.
Citiți:
Avem astăzi forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultările cu toți partenerii sociali – sindicate, patronate, ONG-uri, dar și cu administrația locală. O bună parte din propunerile lor se regăsesc în acest proiect.
Acesta este actul pe care am decis să-mi asum răspunderea în Parlament.
Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și reașezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcționa în asemenea condiții.
Bugetul României se bazează pe taxe plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant, cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital. Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite, că fac profituri nu de miliarde de euro, ci doar de sute de milioane de euro. Și există un interes vital, acela de a nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră. Nu-mi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale României.
Am văzut tot felul de interpretări ale unora cum că aceste decizii aduc austeritatea. Adevărul este că austeritatea a fost când s-au tăiat, în 2010, salarii și pensii și s-a majorat TVA-ul de la 19 la 24%. Atunci românii au fost sărăciți și s-a prăbușit puterea de cumpărare.
Acest guvern nu crește, însă, TVA-ul general și păstrăm la 9% TVA-ul pentru alimente și medicamente, la fel cum păstrăm TVA-ul cel mai mic, de 5%, la lemne de foc, energie, gaze și cărți. Deci, nu există niciun risc pentru ca prețurile să crească la iarnă. În plus, nu se poate vorbi de austeritate când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, mărim salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Vorbim, astfel, de o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus.
Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi la stat. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată liota de consilieri, șoferi și secretare. Este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după Revoluție și ar fi fost de așteptat ca acest proces să fie demarat mai devreme. Deoarece nu s-a întâmplat, am să fac eu acest lucru.
Nu am de gând să dau niciun pas înapoi. Este nevoie de o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, fiindcă este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României.
a declarat premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern
