Măsuri de prevenire a incendiilor în sezonul rece

Având în vedere apropierea sezonului rece, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ doreşte să reamintească nemţenilor câteva dintre regulile de bază care trebuie respectate pentru a preveni producerea incendiilor. Regulile elementare de prevenire a incendiilor cauzate de mijloacele de încălzire utilizate în sezonul rece, vizează exploatarea în condiţii corespunzătoare şi fără defecţiuni a mijloacelor de încălzire centrale şi locale, în scopul evitării producerii unor evenimente nedorite.
Utilizarea mijloacelor de încălzire pentru asigurarea confortului termic trebuie să se facă numai după o verificare corespunzătoare a acestora. Potrivit statisticilor, aproape un sfert dintre incendiile produse pe parcursul unui an sunt cauzate de coşurile (burlanele) de fum defecte sau necurăţate. Funinginea rezultată prin arderea materialului lemnos şi depusă în interiorul coşurilor de fum, pe fondul supraîncălzirii sobelor, se poate aprinde şi provoca incendii, fie prin efect termic sau din cauza jarului (scânteilor) ajunse în contact cu materialele combustibile din construcţia locuinţei. Pentru a putea preveni producerea incendiilor este necesar ca, înainte de a utiliza sobele, să fie curăţate coşurile de funingine, să se verifice etanşeitatea şi izolarea termică corespunzătoare faţă de materialele combustibile.
În condiţiile existenţei unor fisuri insesizabile ale coşurilor de fum, scânteile pot duce la aprinderea materialelor combustibile din construcţia planşeelor sau acoperişurilor. Pentru a putea identifica aceste fisuri, este indicat ca, la trecerea coşului de fum prin pod, acesta să fie văruit (var alb), astfel încât orice problemă apărută să poată fi observată imediat şi remediată. La trecerea coşului de fum prin planşeu sau prin acoperiş acesta trebuie izolat termic (zidăria coşului va avea o grosime de minim 25 cm) iar distanţa faţă de materialele combustibile (bârne, scândură, şipcă) să fie de minim 20 cm.
Pe pardoseală, în faţa uşii (portiţei) de alimentare cu lemne a sobei se va monta o tăbliţă (cu dimensiunile 50 cm x 70 cm), astfel încât jarul căzut accidental din sobă să nu intre în contact cu materialele combustibile şi astfel să provoace un incendiu. În sobă nu se vor introduce lemne mai lungi decât focarul, iar portiţa de acces nu se va lăsa deschisă. De asemenea, copii nu vor fi lăsaţi nesupravegheaţi în încăperile unde sunt utilizate astfel de sisteme de încălzire. Jucându-se, copiii pot amplasa materiale textile sau jucării pe sobă sau pot umbla la focar, generând incendii ce pot avea consecinţe tragice. Tot în cazul acestor sisteme de încălzire, folosirea unei substanţe combustibile lichide pentru a intensifica arderea trebuie făcută înaintea aprinderii propriu-zise a focului, altfel, printr-o manevrare necorespunzătoare, putând genera un incendiu şi, în unele cazuri, arsuri pentru utilizator.
În cazul sistemelor de încălzire ce folosesc combustibil lichid, înainte de punerea în folosinţă este indicat să se verifice etanşeitatea conductelor de alimentare cu combustibil, să fie curăţate periodic conductele de alimentare şi duzele de pulverizare, iar alimentarea cu combustibil să se facă doar atunci când sistemul de încălzire nu este în stare de funcţionare. Se interzice supraalimentarea cu combustibil.
O altă cauză frecventă care generează incendii în sezonul rece o reprezintă utilizarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice. Utilizarea unor instalaţii electrice cu defecţiuni, improvizate, neizolate corespunzător sau montate direct pe materiale combustibile poate provoca incendii. Circuitele electrice nu vor fi suprasolicitate, prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a instalaţiei. Reşourile, prin amplasare necorespunzătoare faţă de materialele combustibile, pot conduce la aprinderea acestora. În cazul reşourilor improvizate sau artizanale riscurile producerii unor incendii sunt deosebit de mari, sub aspectul puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte ce conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (prize, conductori, ştechere etc.).
Inspecţia de Prevenire a intensificat activităţile de prevenire a incendiilor, în colaborare cu personalul din cadrul componentei preventive a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă din fiecare localitate. Astfel, componenta preventivă a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, sub conducerea şefilor acestor servicii, va intensifica acţiunile de informare preventivă la nivelul fiecărei gospodării, unde legislaţia le acordă competenţe, în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă. De asemenea, şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă vor verifica şi modul de realizare a măsurilor de prevenire la instituţiile subordonate consiliilor locale şi la biserici.
La nivel naţional, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a încheiat un parteneriat cu E. ON România, intitulat „ÎMPREUNĂ PENTRU SIGURANŢĂ”, al cărui scop principal îl reprezintă dezvoltarea unei campanii de informare preventivă a populaţiei cu privire la măsurile de prevenire a incendiilor. În cadrul acestui parteneriat, o primă acţiune a reprezentat-o lansarea Campaniei naţionale de informare şi educare „F.O.C. – Flăcările Omoară Copii”, al cărei principal obiectiv îl reprezintă reducerea numărului de incendii la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti şi, implicit, reducerea numărului victimelor din rândul copiilor.

Date statistice – judeţul Neamţ

În anul 2011, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Petrodava” al judeţului Neamţ au avut loc 546 de incendii (în medie 1,50/ zi), cea mai mare parte a acestora (peste 65%) având loc în mediul rural.
Principalele împrejurări care au dus la producerea acestor incendii sunt: coş, burlan de fum defect sau necurăţat (21,29%); instalaţii electrice defecte (20,30%), cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit (4,95%), mijloace de încălzit improvizate (1,00%).
Pe parcursul anului trecut, în urma producerii incendiilor, 6 persoane au decedat, 12 persoane au fost rănite şi 70 de persoane au fost salvate.

“Incendiile cauzate de utilizarea necorespunzătoare a mijloacelor de încălzire şi de instalaţiile electrice defecte reprezintă aproximativ 45% din numărul total de incendii produse într-un an. Dincolo de cauza tehnică a producerii acestor incendii, totul porneşte de la nerespectarea unor reguli elementare. Intensificarea acţiunilor de prevenire, cu sprijinul extrem de important al serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă existente în fiecare localitate, reprezintă o prioritate şi vizează conştientizarea de către cetăţeni a pericolului la care se expun atunci când exploatează necorespunzător mijloacele de încălzire. Din păcate, de multe ori consecinţele producerii acestor incendii sunt destul de grave sub aspectul pagubelor produse, iar uneori, din nefericire, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. De aceea, fiecare dintre noi avem obligaţia de a respecta aceste minime reguli care ne pot pune la adăpost atât pe noi şi familiile noastre, cât şi bunurile agonisite de-a lungul vieţii. ”

Maior Mihai Ciprian MITREA – adjunct al inspectorului şef

Măsuri de prevenire a incendiilor în sezonul rece

Pentru înlăturarea pericolului de incendiu care poate să apară la sobe, recomandăm câteva măsuri specifice:
• verificarea cu grijă a sobelor, canalelor şi coşurilor de evacuare a fumului, pentru ca acestea să nu prezinte fisuri care să permită scânteilor să incendieze materialele combustibile din apropiere;
• tencuirea şi văruirea părţii din pod a coşului de fum, în scopul sesizării imediate a fisurilor (căldura sau scânteile care ies prin fisurile unui coş de fum deteriorat prin cutremure, vibraţii, alunecări de tren etc. ori datorită vechimii imobilului constituie surse de aprindere, dacă în zona lor există elemente de construcţie sau structuri din lemn: grinzi, bârne, suport acoperiş etc.);
• curăţarea canalelor şi coşurilor de fum premergător sezonului rece (scânteile şi particulele aprinse ce ies pe coş pot ajunge la distanţe de 25 – 30 m şi sunt sursele care generează cel mai frecvent incendii);
• la trecerea prin planşee, zidăria coşului se va îngroşa cu un strat de 25 cm, lăsându-se un spaţiu de 20 cm între această zidărie şi elementele combustibile ale planşeului;
• distanţa dintre faţa exterioară a coşurilor şi elementele combustibile ale acoperişului nu trebuie să fie mai mică de 10 cm
• montarea pe pardoseală, în faţa uşii de alimentare cu combustibil, a unei bucăţi de tablă cu dimensiuni de 0,50 x 0,70 m;
• nu se vor introduce în sobe lemne cu lungimea mai mare decât focarul, nu se va lăsa uşa de la focar deschisă şi nu vor fi supraîncălzite sobele;
• nu vor fi lăsaţi nesupravegheaţi copiii în încăperi unde sunt în funcţiune mijloace de încălzit.

Pentru mijloacele de încălzit locale sau centrale care folosesc combustibil lichid, recomandăm următoarele măsuri:
• verificarea etanşeităţii conductelor de alimentare cu combustibil;
• interzicerea supraalimentării cu combustibil;
• alimentarea cu combustibil atunci când mijlocul de încălzire nu este în stare de funcţionare;
• curăţarea periodică a conductelor de alimentare şi a duzelor de pulverizare.

O altă cauză frecventă de incendii în acest sezon este reprezentată de exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice, pentru a căror evitare trebuie luate următoarele măsuri:
• nu vor fi utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;
• reparaţiile la instalaţiile electrice vor fi executate doar de personal autorizat;
• nu vor fi suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;
• nu vor fi utilizate mijloace electrice de încălzire locală improvizate;
• vor fi supravegheate permanent mijloacele de încălzire electrice aflate în funcţiune, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat), deoarece acestea pot să nu funcţioneze la parametrii prevăzuţi şi vor fi deconectate în cazul în care apar defecţiuni;
• reşourile constituie o sursă frecventă de aprindere prin plasarea lor necorespunzătoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare;
• reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.).