Managementul nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate

Una dintre componentele esenţiale ale proiectului major „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Neamţ” o reprezintă implementarea unei strategii viabile de management al nămolurilor rezultate din epurarea apelor uzate.
Nămolul este un produs secundar de neevitat al procesului de epurare a apelor uzate şi, din acest motiv, este important să se asigure căile corespunzătoare de reciclare şi depozitare pentru a preveni riscurile faţă de sănătatea persoanelor şi protecţia mediului.
Gestionarea nămolurilor rezultate din staţiile de epurare a apelor uzate din zona proiectului reprezintă o problemă esenţială, atât din punct de vedere economic, cât şi al protecţiei mediului, ţinând cont de creşterea producţiei de nămol ca urmare a extinderii reţelei de canalizare, a construirii de noi staţii de epurare sau prin modernizarea celor existente.
Nămolul este clasificat ca deşeu, însă, în conformitate cu ierarhia gestionării deşeurilor, politica acceptată este de a recupera nămolul în mod benefic, fie ca fertilizator organic pentru terenuri, fie ca şi sursă de energie recuperată prin combustie.
Nămolul de epurare este utilizat în agricultură în mai multe ţări, de peste 50 de ani, perioadă în care s-au făcut cercetări intensive şi s-a câştigat experienţă în monitorizare. În Uniunea Europeană, circa 40% din producţia de nămol este utilizată în agricultură.

Principalul act normativ al UE care reglementează gestionarea nămolului de epurare, atunci când este vorba de utilizarea acestuia în agricultură, este directiva 86/278/CEE din 12 iunie 1986, transpusă în legislaţia românească prin Ordinul 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură.
Scopul utilizării nămolului în agricultură de o manieră reglementată este de a asigura o folosire benefică a nutrienţilor şi a materiei organice din nămol, în vedea îmbunătăţirii fertilităţii solurilor şi a reducerii dependenţei agricultorilor de îngrăşăminte chimice, dar fără efecte nocive ale agenţilor patogeni sau poluanţi asupra solului, apei, vegetaţiei, animalelor sau oamenilor.
Paşi pentru utilizarea nămolului în agricultură
Primul pas în utilizarea nămolului în agricultură este identificarea suprafeţelor de teren care sunt adecvate, cu sprijinul Oficiului Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, şi contactarea agricultorilor.
Atunci când un agricultor a fost de acord, în principiu, cu utilizarea nămolului, următorul pas este solicitarea de către operatorul de apă a permisului de aplicare a nămolului – obligativitatea existenţei acestuia este impusă prin lege. Pentru aceasta, terenul este evaluat şi se iau probe de sol de către OJSPA, pentru a se stabili dacă pe teren se poate aplica nămol şi care sunt ratele de aplicare. Raportul privind evaluarea terenului elaborat de OJSPA este avizat de Direcţia Agricolă locală, iar permisul de aplicare este eliberat de Agenţia de Protecţie a Mediului.
Următorul pas este semnarea de către operatorul de apă şi de către agricultor a contractului de furnizare şi utilizare a nămolului, pentru a exista certitudinea că există înţelegere reciprocă privind rolurile şi responsabilităţile ambelor părţi, precum şi conformitatea cu legislaţia. În anexă la contract se ataşează permisul de aplicare a nămolului, precum şi analizele nămolului care va fi livrat şi ale solului pe care se va aplica.
Ulterior, operatorul de apă şi agricultorul stabilesc de comun acord momentul aplicării nămolului. După aplicare, operatorul de apă monitorizează încorporarea nămolului şi evoluţia culturilor şi înregistrează toate activităţile în baza de date, în vederea raportării către APM.
Compania Judeţeană APA SERV S.A. a obţinut, în octombrie 2013, primul permis de aplicare a nămolului în agricultură, pentru o cantitate de 461,55 tone substanţă uscată, pe 110.95 din zona Mărgineni-Secuieni