„Lecția” 3 pentru spitalul din Piatra-Neamț – Transportul pacienților între clădirile spitalului

Într-o lume normală, ar părea inacceptabil ca jurnaliștii să ofere lecții unui spital. Cu toate acestea, lumea în care trăim nu poate fi definită ca „normală”, iar Spitalul din Piatra-Neamț se confruntă cu multe probleme serioase.

Conducerea acestei unități medicale pare să aibă dificultăți în rezolvarea acestor probleme. Astfel, grupul nostru de presă, având și un departament de PR, se simte obligat să vină în ajutor. Așteptăm ca aceste observații să fie luate în considerare, nu doar de conducerea spitalului, ci și de Consiliul de Administrație al spitalului și de către cei din Consiliul Județean Neamț, care au puterea de a lua decizii în ceea ce privește acest spital pentru că aceste observații sunt făcute în urma consultarii cu specialiști în administrarea spitalelor din România și din SUA.

Astăzi vorbim despre transportul pacienților, al mâncării și al materialelor medicale între clădirile spitalului.

Spitalul din Piatra-Neamț are mai multe secții externe cum ar fi pediatria, oncologia, infecțioasele, psihiatria sau, mai nou, secția ATI. Aceste clădiri sunt separate de corpul principal al spitalului unde este UPU și unde se află și alte facilități de analize și imagistică.

Pacienții din secțiile menționate care au nevoie de analize sau tratamente în spitalul mare, sunt nevoiți să meargă sau să fie transportați cu tărgi ori scaune cu rotile prin curtea spitalului. Acest transport se face pe sub cerul liber, indiferent de condițiile atmosferice de afară.

Această problemă trebuie luată ca atare și adaptat transportul pacienților la condițiile reale. Nu trebuie inventat nimic. Se poate lua exemplu, la spitalul Sf. Spiridon din Iași unde s-au făcut pasarele sau un fel de tuneluri acoperite cu plastic ieftin care să faciliteze transportul bolnavilor, al mâncării sau al materialelor medicale de la o clădire la alta fără expunere la intemperii.

Acum că am terminat cu partea narativă a ”lecției”, să trecem la partea a doua și să oferim motivarea și necesitatea în format profesionist.

Transportul mâncării sau al materialelor medicale între corpurile de clădire din curtea unui spital prin aer liber, fără nicio protecție împotriva intemperiilor, poate avea consecințe semnificative pentru pacienți și personalul medical.

1. Riscul contaminării: Expunerea mâncării sau a materialelor medicale la condițiile atmosferice, precum ploaie, zăpadă sau praf, poate crește riscul contaminării. Acest lucru poate afecta calitatea hranei servite pacienților sau poate compromite sterilizarea și siguranța materialelor medicale.
2. Confortul pacienților: Pacienții care sunt transportați prin aer liber în condiții nefavorabile se pot simți incomozi și vulnerabili. Este important să se asigure un mediu care să respecte demnitatea și confortul acestora în timpul transportului.
3. Impactul asupra stării de sănătate: Pacienții care au condiții medicale sensibile sau care se recuperează după intervenții chirurgicale pot fi afectați negativ de expunerea la intemperii. Temperaturile extreme sau umezeala pot avea un impact negativ asupra stării lor de sănătate.
4. Eficiența și siguranța tratamentului: Transportul materialelor medicale și al hranei trebuie să se facă în condiții de siguranță pentru a evita deteriorarea sau contaminarea acestora. Orice problemă legată de transport poate afecta eficiența tratamentului și poate pune în pericol pacienții.
5. Imaginea și credibilitatea spitalului: Un spital care nu asigură condiții adecvate pentru transportul pacienților și a materialelor medicale poate avea o imagine negativă în ochii pacienților și ai comunității. Acest lucru poate afecta credibilitatea și încrederea în instituția medicală.

Soluția propusă, precum pasarele sau tuneluri acoperite, poate contribui la eliminarea acestor probleme. Aceste structuri oferă un mediu protejat și sigur pentru transportul pacienților și a materialelor medicale între diferitele clădiri ale spitalului. Implementarea unor astfel de soluții nu numai că îmbunătățește calitatea serviciilor medicale și siguranța pacienților, dar contribuie și la îmbunătățirea imaginii și reputației instituției medicale în comunitate.

În partea a treia a ”lecției” de azi vom face și o analiză SWOT asupra problemei transportului între clădirile din cadrul Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț pentru a înțelege mai bine situația și pentru a dezvolta strategii eficiente de îmbunătățire.

Puncte tari:

1. Conștientizare și identificare a problemei: Spitalul din Piatra-Neamț a identificat o problemă semnificativă legată de transportul pacienților și al materialelor medicale între clădiri.
2. Soluție propusă: Există o soluție propusă – implementarea pasarelelor sau a tunelurilor acoperite pentru a proteja transportul.

Puncte slabe:

1. Transport neadecvat: Transportul pacienților și al materialelor medicale în aer liber, fără nicio protecție împotriva intemperiilor, reprezintă un punct slab major, având un impact negativ asupra riscului de contaminare, confortului pacienților și siguranței tratamentului.
2. Necesită investiții: Implementarea soluției propuse necesită investiții financiare și resurse.

Oportunități:

1. Îmbunătățirea calității asistenței medicale: Implementarea pasarelelor sau a tunelurilor acoperite poate duce la îmbunătățirea calității serviciilor medicale prin reducerea riscului de contaminare și îmbunătățirea siguranței pacienților.
2. Îmbunătățirea imaginii spitalului: Această investiție poate contribui la îmbunătățirea imaginii și reputației spitalului în comunitate prin demonstrarea angajamentului față de confortul și siguranța pacienților.

Amenințări:

1. Resurse limitate: Spitalul ar putea să se confrunte cu resurse financiare și umane limitate pentru a implementa soluția propusă.
2. Rezistența la schimbare: Personalul și administrarea spitalului ar putea întâmpina rezistență la schimbare sau obstacole în implementarea soluției.

În concluzie, implementarea pasarelelor sau a tunelurilor acoperite pentru transportul pacienților și al materialelor medicale ar putea aduce numeroase beneficii, inclusiv îmbunătățirea calității asistenței medicale și a imaginii spitalului. Cu toate acestea, trebuie să se ia în considerare resursele limitate și posibilele obstacole pentru a asigura succesul acestei inițiative.

A patra parte a ”lecției” este mai tehnică și se referă la planul de măsuri pentru implementarea coridoarelor de transport între clădirile Spitalului Județean de Urgență Piatra-Neamț:

Pasul 1: Evaluarea inițială

1. Formarea unei echipe de proiect: Desemnați o echipă de proiect care va superviza și coordona implementarea sistemului de transport. Echipa ar trebui să includă reprezentanți din conducerea spitalului, personal medical și resurse umane.
2. Analiza situației actuale: Realizați o evaluare a situației actuale pentru a înțelege nevoile și cerințele specifice ale spitalului. Acest pas trebuie să includă evaluarea numărului de pacienți și materiale medicale care necesită transport între clădiri, precum și condițiile meteorologice locale.
3. Stabilirea bugetului: Determinați un buget inițial pentru proiect, care să acopere costurile de proiectare, construcție și implementare a sistemului de transport.

Pasul 2: Proiectarea sistemului

1. Contractarea unui consultant de proiectare: Angajați un consultant de proiectare cu experiență în proiecte similare de construcție de pasarele sau tuneluri acoperite în instituții medicale.
2. Proiectarea tehnică: Lucrați împreună cu consultantul pentru a dezvolta planurile tehnice detaliate pentru pasarelele sau tunelurile acoperite. Asigurați-vă că designul îndeplinește toate cerințele de siguranță și accesibilitate.

Pasul 3: Aprobări și autorizații

1. Obținerea aprobarilor și autorizațiilor: Începeți procesul de obținere a tuturor aprobărilor și autorizațiilor necesare de la autoritățile locale și naționale. Acest pas poate dura ceva timp, așa că trebuie să fie gestionat cu atenție.

Pasul 4: Construcția și implementarea

1. Selectarea contractorului: Selectați un contractor de construcții cu experiență în proiecte similare. Asigurați-vă că au resursele și cunoștințele necesare pentru a finaliza proiectul la timp și în conformitate cu planurile.
2. Construcția fizică: Demarați construcția pasarelelor sau tunelurilor acoperite conform planurilor aprobate. Asigurați-vă că toate măsurile de siguranță sunt respectate pe șantier și că se minimizează disconfortul pentru pacienți și personalul medical.

Pasul 5: Testare și verificare

1. Testarea sistemului: După finalizarea construcției, efectuați teste pentru a vă asigura că sistemul de transport funcționează corespunzător și în siguranță.
2. Instruirea personalului: Asigurați-vă că personalul medical și cel care gestionează transportul înțelege cum să utilizeze noul sistem în mod eficient și în siguranță.

Pasul 6: Comunicare și lansare

1. Comunicare cu pacienții și personalul medical: Informați pacienții, aparținătorii și personalul medical despre noul sistem de transport și despre cum să-l utilizeze.

Pasul 7: Monitorizare și întreținere continuă

1. Monitorizarea performanței: Implementați un sistem de monitorizare a performanței pentru a asigura că sistemul de transport funcționează corespunzător și în siguranță.
2. Întreținere regulată: Planificați și efectuați întreținere regulată a pasarelelor sau tunelurilor acoperite pentru a preveni deteriorarea și pentru a menține siguranța.
3. Evaluare periodică: Efectuați evaluări periodice pentru a măsura impactul sistemului de transport asupra pacienților, personalului medical și a funcționării generale a spitalului. Ajustați planurile și operațiunile în funcție de feedback și nevoi schimbătoare.

Implementarea acestui sistem de transport va necesita un efort considerabil, dar va aduce beneficii semnificative în ceea ce privește siguranța și confortul pacienților, eficiența tratamentului și reputația spitalului în comunitate.

Aceasta este ”lecția” de azi pentru spitalul din Piatra-Neamț. E posibil să pară neobișnuit pentru cei care conduc spitalul direct sau pentru cei din CA sau CJ Neamț, dar așa se rezolvă fiecare problemă în parte. Punctual, cu identificarea problemei, motivare, analiză și plan de măsuri, nu cu hăhăială prin vreun birou sau cu decizii luate de oameni care, chiar dacă sunt bine intenționați, nu au competența necesară să facă lucrurile la un nivel profesionist.

Spor la treabă, domnilor de la spital și CJ Neamț, și mai uitați-vă și la alte spitale, azi aveți și exemplul spitalului din Iași, să vedeți cum iau oamenii aceia decizii, ce fac, cum identifică și rezolvă problemele.