La Tazlău, cercetările arheologice pun bazele proiectului de reabilitare a mănăstirii
Mănăstirea Tazlău, mănăstire de călugări cu hramul Nașterea Maicii Domnului, situată în localitatea Tazlău la 36 km sud de Piatra-Neamț, este o ctitorie din 1497 a lui Ștefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun.
În anul 1879, se întrerupe viața monahală de la Mănăstirea Tazlău ca urmare a unui incendiu. Locașul a fost refăcut în anul 1894, iar biserica devenită parohie, va servi cu prioritate nevoilor satului. Clopotnița care a fost și ea distrusă de flăcări a fost refăcută în anul 1902, dar într-un stil influențat de arta rusească.
Din anul 1990, biserica Sfântului voievod Ștefan cel Mare devine din nou mănăstire de monahi, fiind astfel readusă la destinația ei inițiala.
Ansamblul cuprinde:
- Biserica „Nașterea Maicii Domnului”
- Ruine palat, ruine beci, ruine trapeză
- Turn clopotniță
- Turn de pază
- Zid de incintă
Constantin Preoteasa, cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț a declarat într-un interviu acordat Turn TV că aici este în desfășurare un amplu proiect de reabilitare a mănăstirii.
„De 2 ani a început proiectul de reabilitare a mănăstirii Tazlău, el continuă și în acest an. Acolo se fac cercetări arheologice preventive de mare amploare pentru descărcarea terenului de sarcina arheologică și pentru a permite constructorilor să pună în practică proiectul de investiții. Rezultatele din punct de vedere istoric, documentar, științific pe care le-am obținut de la Tazlău sunt realmente surprinzătoare, sunt excepționale și schimbă istoria monumentului față de ce se știa până acum.”, a declarat Constantin Preoteasa.
