Karaoke, varianta nemţeană

Fenomenul karaoke a atins si plaiurile nemtene de ceva vreme, deşi in occident este un fenomen comun, întalnit la tot pasul. Cuvântul karaoke are o origine japoneză şi înseamnă „fără <<kara>> orchestra <<okesutora>>”,  sens derivat din perspectiva faptului că această formă de divertisment utilizează coloana sonoră a unei melodii fără voce, cu alte cuvinte, negativul unei melodii. Cu ajutorul unui microfon şi a unui ecran pe care sunt afişate versurile melodiei, cel care cântă îşi poate sincroniza vocea cu ritmul melodiei. Cel care asigură buna organizare a evenimentului de karaoke este cunoscut ca fiind un „karaoke jockey” sau un KJ. Rolul său este acela de a anunţa titlul melodiilor şi al cui rând este la microfon. Ocazional, acesta poate cânta, la rândul său, melodii preferate de public pentru a antrena atmosfera.

Finlanda este cea care deţine recordul pentru cel mai mare număr de persoane care au cântat karaoke în acelaşi timp, peste 80 000 de persoane care au cântat „Hard Rock Hallelujah” pe 26 mai 2006 in Helsinki după ce trupa Lordi a câştigat Eurovision 2006. Marea Britanie a organizat un maraton karaoke in care participanţii au cântat timp de 781 de ore si 31 de minute,în 2009. Fiecare cântec a durat 3 minute, iar pauza nu a fost mai mare de 30 de secunde. Niciun cântec nu s-a repetat la un interval mai mic de 2 ore.

Până să batem şi noi aceste recorduri probabil că va mai dura. Cert este, însă, că în Piatra-Neamţ a crescut simţitor popularitatea localurilor în care se organizează seri de karaoke. Câteva dintre acestea ar fi: Pizza 66, vinerea, Za Germans, joia, Open Mind, vinerea, Tonique, joia şi duminica. Meritul acestor seri este, pentru cei care deţin localurile, faptul că numărul clienţilor creşte simţitor faţă de celelalte zile. Pentru clienţi e o altă ocazie de distracţie, dincolo de ceea ce consumă în local. Karaoke atrage persoane de toate vârstele, însă majoritatea au vârste cuprinse între 15-50 de ani. Există trei tipuri de clienţi:

1.      Cei care au talent şi vor să cânte pentru a se simţi bine. De regulă, consumă puţin.

2.      Cei care vin la local doar pentru a-i asculta pe cei care cântă.

3.      Cei care nu au un talent muzical deosebit, însă care prind curaj după un „păhărel” şi cântă chiar dacă rezultatul este, adesea, dezastruos. Dar se simt bine şi asta contează până la urmă în divertisment, nu?

Calitatea unui show de karaoke ţine şi de serviciile localului, de calitatea sonorizării, de diversitatea melodiilor, dar şi de show-ul KJ-ului. Am dorit să aflăm părerea unui astfel de KJ cu privire la acest fenomen şi iată ce ne-a răspuns: „Ca şi KJ la un show de karaoke prima regulă este să faci ca toţi clienţii să se simtă bine. Trebuie să ai grijă ca nu cumva din neatenţie să eviţi unii clienţi pentru că s-ar putea ca data viitoare să nu mai revină. Trebuie să fii un tip cu simţul umorului, energic, să ai o bună dispoziţie pentru a-i încuraja pe clienţi să scape de inhibiţii. E bine să ştii cum să spargi gheaţa pentru ca ceilalţi să prindă curaj. Uneori trebuie să cânţi şi câteva melodii gustate de public în cazul în care nu se oferă nimeni să cânte. E foarte important să îţi lauzi clienţii chiar dacă aceştia cântă destul de prost. În general, sunt foarte sensibili la remarcile negative. Trebuie să ii faci pe toţi să vrea să revină şi în seara următoare de karaoke. Nu oricine poate fi un KJ. În general, cele mai solicitate melodii sunt cele ale interpreţilor din anii ’70-’80 (Elvis, Frank Sinatra, Beatles), dar şi melodii rock din anii 90 ale trupelor Metallica, Guns’n Roses, Aerosmith. Nu lipsesc şi melodiile populare româneşti sau melodiile din repertoriul italian. Cum se spune …clientul nostru, stăpânul nostru Oferta trebuie să fie pe măsura cererii.”

Acestea fiind spuse, nu putem decât să vă urăm distracţie plăcută la viitorul show de karaoke la care veţi merge. Luaţi şi prietenii cu voi. Va fi distracţie maximă!

M.I.