Jocul de Oină şi Transhumanța Carpatică, incluse în patrimoniul cultural imaterial

0

Ministerul Culturii a anunțat pe site-ul oficial Jocul de Oină şi Transhumanța Carpatică au fost incluse în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Dosarele de înscriere au fost redactate de experți din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii și de specialiști ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (în special din Agenția Națională a Zonei Montane), împreună cu Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor.

JOCUL DE OINĂ

Răspândit pe întregul teritoriu al României, jocul de oină este practicat atât în forma sa reglementată, prin asociațiile și cluburile care participă la competițiile organizate de Federația Română de Oină, cât și în cadrul comunităților care au păstrat până astăzi această tradiție, cu ocazia sărbătorilor religioase, evenimentelor festive și altor manifestări locale.

Avându-și originea în jocurile cu bâta și mingea practicate de păstori, oina a fost prezentă în viața comunităților din toate regiunile istorice ale României, cu caracteristici asemănătoare, dar cu denumiri diferite. Sunt citate în acest sens: hoinaogoiul (Bucovina), fuga (sudul Transilvaniei), țurude-a lunga (centrul Transilvaniei), apucamatca-mare (Maramureș), hâlcalopta-pilahapuculhopaciul (nordul Transilvaniei), de-a patru să stămlopta-lungăbaciulbaș (Banat).

În prezent, datorită eforturilor depuse de organizațiile implicate, jocul de oină cunoaște o extindere internațională, fiind practicat astăzi în state ca India, Indonezia, Marea Britanie sau Nepal. Asigurarea viabilității jocului sportiv de oină este realizată în cadrul competițional diversificat creat de Federația Română de Oină, care este membră a Asociației Europene a Jocurilor și Sporturilor Tradiționale.   

Prin includerea sa în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial, jocul de oină primește o justă confirmare a statutului său de „sport național”, acordat prin Legea 96/2016 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

Mai multe informații despre Jocul de oină.

TRANSHUMANŢA CARPATICĂ

Documentul de înscriere a Transhumanței carpatice, parte a vieţii pastorale tradiționale în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experți din Comisia Națională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii și specialiști de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (în special din Agenția Națională a Zonei Montane) și Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor. Cercetarea de teren, care a demonstrat existența în prezent a rutelor active de transhumanță în diverse zone din țara noastră, a fost realizată de domnul dr. Lucian David, cercetător principal grad II la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București și domnul conf. univ. dr. Iulian Vlad de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.

Ca ipostază a unei îndeletniciri tradiționale a poporului român, păstoritul transhumant s-a dezvoltat complementar cu păstoritul local și cu cel pendular, fiind practicat, conform izvoarelor istorice, începând cu secolele al XIV-lea și al XV-lea în special de către oierii transilvăneni. În ciuda declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, această ocupație cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de subzistență al unui număr important de practicanți din zonele tradiționale de manifestare, ce conservă trăsăturile exponențiale ale economiei pastorale stabilite acum câteva secole. Prin urmare, astăzi, transhumanța reprezintă un ansamblu complex de manifestări economice și socio-culturale configurate în jurul păstoritului de amplitudine, conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale.

Documentul de înscriere conține informații succinte despre valoarea socio-culturală, economică și ecologică a acestei îndeletniciri, imagini actuale de prezentare a respectivei activități și indică strategii de conservare a elementului prin acțiuni legislative, publice și private.

De asemenea, România, prin Ministerul Culturii, a fost invitată să se asocieze unui dosar multinațional UNESCO de înscriere a acestui element în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii.

Mai multe informații despre Transhumanța carpatică, parte a vieţii pastorale tradiționale:

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate