Instrucțiuni de folosire a imaginii pentru Prefectură
În materie de imagine la noi în România încă nu e foarte clar dar singurii care au voie să se folosească de funcție pentru a acumula imagine sunt cei care sunt aleși și prin natura modului în care ajung în funcție lucrează cu imaginea, au nevoie de ea și în baza ei cer din nou votul oamenilor. La restul tipurilor de bugetari, care doresc să își facă imagine, aceasta trebuie construită discret. În caz contrar iese un mare… profiterol.
De la o vreme încoace Prefectura Neamț s-a pus pe făcut imagine și nu e nimic rău în asta, deoarece o comunitate se mișcă prin puterea exemplului și orice exemplu de implicare a Prefecturii în sprijinul nemțenilor îi poate stimula și pe alții să se implice.
Problema pe care o vedem noi, dar e mai greu de sesizat la nivelul acestei instituții, este legată de modul în care își expun și laudă marfa, iar pentru a ne face înțeleși vom face o paralelă cu o promovare de marcă imaginându-ne că cei din conducerea Prefecturii sunt logo-ul
, iar instituția produsul.
De regulă, orice promovare de brand nu se face cu logo-ul mai mare decât produsul. Logo-ul, în cazul nostru persoana care trebuie promovată, trebuie să aibă o prezentă vizibilă, dar cât mai mică din punctul de vedere al dimensiunii în contextul promovării. Ce primează trebuie să fie produsul (instituția) și mai ales calitatea produsului. Logo-ul trebuie să fie, cum spuneam, vizibil, dar discret, ca în imaginea din dreapta.
Când nu se respectă regula discreției amplasării logo-ului în context (a persoanei în contextul instituției) atunci totul se dă peste cap. Proporțiile devin deranjante pentru ochi și produsul (instituția) se transformă într-o reclamă ambulantă care transmite un mesaj cu accent pe imagine și cantitate, nu pe calitate, ca în imaginea din stânga.
Dacă începe să se derapeze, mesajele devin axate doar pe persoane și nu pe instituție și se încearcă agresiv scoaterea în evidență a unei persoane ca ”simbol” al unei instituții, totul se transformă în ceva care nu poate decât să te facă să zâmbești și în nici un caz să iei în serios ceea ce vezi, ca în imaginea de mai jos.
În final e alegerea Prefecturii cu ce tricou vrea să se îmbrace. Noi suntem mulțumiți de colaborarea cu Instituția Prefectului și doar ne exprimăm îngrijorarea văzând că din prea multă dorință de imagine se grăbesc și lucruri foarte frumoase și foarte bune pentru nemțeni ajung să fie luate în râs.
I.R.
Foarte bun articolul, doar ca v-ati oprit la enuntarea unor principii sanatoase si ati incercat sa va mentineti neutralitatea. Corect. Eu merg mai departe si spun ca atunci cand esti la guvernare si incapacitatea de a face ceva cat de cat notabil si mai ales palpabil este mai mult decat vizibila, nu poti incerca sa compensezi prin catararea pe evenimente de nedorit intr-o tara cu pretentii europene si care proclama o crestere economica istoria si unicat in lume (dupa China). Cand statul nu are capacitatea sa previna sau sa reduca efectele dezastrelor, cand populatia este la un nivel de saracie greu de imaginat, cand pesta porcina loveste dezastruos in gospodariile si asa saracite, cand asigurarea sanatatii populatiei tine mai mult de noroc, cand nu putem construi o autostrada in 30 de ani dar pe hartii facem metrouri si spitale regionale, cand in ultimii ani cate 6 romani pe ora aleg sa paraseasca definitiv Romania, nu cred ca cineva ar trebui sa mai aiba tupeul sa se laude ca a facut ceva pentru care este platit. Mai ales ca cei la care faceti referire indirect vor veni peste putin timp sa ne ceara voturile, iar acest lucru se vede din avion. O mare problema este ca toate acestea sunt specifice intregii clase politice. Iar pentru intreaga presa este foarte usor sa vada dimensiunea dezastrului, incercand sa-si inchipuie cum s-ar descurca daca de maine s-ar decide ca nicio institutie bugetara nu mai are voie sa aloce bani pentru presa. Este economia atat de puternica incat presa sa castige suficient din publicitate, asa cum ar fi normal? Intrebarea e retorica.