Fără patimă: Ferească Dumnezeu și Alah de următoarea factură a lui Raed Arafat pentru români!…

La ora când scriu, articolul „Carantină strictă?! O minciuna!” Mărturia unui jurnalist român întors cu avionul din Lombardia pe Otopeni: „În afară de polițiștii de Frontieră, depășiți oricum de situație, nu ne-a întâmpinat nimeni” de pe HotNews.ro, a strâns peste 29.000 de vizualizări. Pornește de la cele scrise de jurnalistul Dan Bucura pe propriul site, jurnalist.ro. A sosit în țară, pe Aeroportul Otopeni, cu o cursă aeriană de la Bergamo, după introducerea acelor neclare măsuri de carantină. Ca susținere, oferă imagini edificatoare. Haosul este la domnie. În noapte, adăuga pe contul de Facebook:

„Prostie și ticăloșie la un loc! Carantina de pe aeroportul Otopeni a fost o bătaie de joc și o minciună ordinară! Am fost în primul avion care a aterizat la București, direct din patria coronavirusului italian (provincia Lombardia)❗ Adică zborul de Bergamo care a aterizat undeva la ora 15. Anunțurile lui Arafat, Streinu Cercel și alții vorbeau încă de dimineața despre o carantină strictă, culoare separate, asistență medicală și alte măsuri luate pentru toți cei ce vor veni din Italia..

Povești și minciuni! În afară de polițiștii de Frontieră, depășiți oricum de situație, nu ne-a întâmpinat nimeni. Ne-au înghesuit ca pe vite într-un holișor, unde am completat niște formulare. Fiecare cum a vrut și cum a știut. Apoi le-am predat acelorași polițiști. Nimeni nu ne-a spus nimic de vreo carantină, de obligații sau masuri de prevenție!

Câteva ore mai târziu l-am auzit la TV pe medicul Streinu Cercel că noi suntem în carantină la domiciliu! La domiciliul cui, măi mincinoșilor?! Nu ne-a spus nimeni de așa ceva pe aeroport!! Oare câți dintre sutele de români întorși din Lombardia au ascultat la TV bazaconiile doctorului Cercel?! De la tv trebuiau sa afle?! Vă bateți joc de noi, incompetenților!!

Cercel, Arafat, Costache… DEMISIA!! Dacă aveți onoare…”

Postarea adunase peste 6.000 de distribuiri și 1.600 de comentarii. Comentarii încă vin. Ar trebui citite cu voce tare și intonație, pe toate televizuinile, la ora de maximă audiență, de însuși nemuritorul și inamovibilul Raed Arafat. Între timp, Dan Bucura a publicat noi fotografii primite din Italia, din zonele unde carantina a tras heblul. Concluzia: situația e scăpată de sub control. Iar acolo s-a intervenit, nu glumă. Uitândându-se la ai noștri, care spun să nu ne panicăm căci au totul sub control, jurnalistul le spune verde în față autorităților că nu le crede.

Interesant este că printre comentarii am găsit trimiteri justificate la nenorocirile din Munții Apuseni (avion prăbușit), de pe lacul Siutghiol (elicopter SMURD prăbușit) și de la Clubul Colectiv. Elementul comun, Arafat. În cele trei situații atotputernicul palestinian a coordonat. Fie că era cu Sistemul de asistență medicală de urgență și dezastre, la Ministerul Sănătății, fie Departamentul pentru Situații de Urgență, după 29 ianuarie 2014, la Ministerul de Interne. La el era comanda unică. Comandant și comandați și-au dat nu doar măsura incompetenței supreme, ci a uneia completate cu aroganță și nesimțire crasă. Intervenția de la Colectiv e cea mai disecată public dintre toate. Despre drama din Apuseni am scris suficient de tăios atunci, după 20 ianuarie 2014. Am reluat subiectul în septembrie 2018, într-un interviu acordat de generalul Corneliu Dobrițoiu, dar și în alte ocazii. Încă nu am obosit să comentez. Avionul pilotat de Adrian Iovan era lesne de găsit și fără elicopterele de la Câmpia Turzii. Mircea Dușa (pesedist cu multă vechime neîntreruptă), ministrul Apărării de atunci, le-a interzis să se ridice de la sol, dar se putea trece chiar și peste decizia lui fiindcă primordialitatea, la astfel de operațiuni, o are sistemul civil. Adică Arafat.

Mai puțin consolidată în amintirea publică este dezastrul soldat cu patru victime de pe Siutghiol, din 15 decembrie 2014. La dezorganizata operațiune de salvare au participat sute de persoane aparținând de mai multe instituții oficiale ale statului român. A circulat atunci o înregistrare realizată la scurt timp după prăbușirea din care rezultă că doi membri ai echipajului ar fi supraviețuit impactului cu apa. Se auzeau strigătele lor de ajutor! Se vedeau eforturile necalificate ale primelor echipe de intervenții! Pe profesioniștii privați, calificați și recunoscuți pentru lucrări complexe marine și submarine, plus salvare și căutare pe mare, i-au solicitat abia târziu, numai pentru căutări. Și așa, au trecut alte ceasuri de foială tâmpă a oficialilor de stat până li s-a permis intervenția. S-a agitat pe-acolo, în persoană, generalul care umbla toată ziua cu interesul național în gură, cel distribuit de Victor Ponta ca ministru de Interne din motive arhicunoscute cam târziu. Dacă țin bine minte, au demis prefectul și șeful ISU Constanța. Netulburat și competent în toate cele ce râd la soare, până vine cineva cu coasa finală, Arafat parcă se pregătea pentru testul de la Colectiv, din toamna următoare.

Fără îndoială, trebuie să fii dus rău cu capul ca să nu-i recunoști calitățile și meritele. Dar astea nu înseamnă certificat în alb pe viață. Mai greșește omul, o ia razana. Nivelul de incompetență este certificat de acțiuni, nu de declarații politice. Pe mine unul, care am avut colegi de facultate cetățeni străini, mă impresionează că pe lângă araba maternă și română cunoaște, pe diferite niveluri, alte cinci limbi. Cursurile de urgențe nucleare civile, de intervenție la accidente chimice chirurgie de război și triaj medical sau de medicină de catastrofă, bașca titlurile academice, distincțiile și decorațiile – da, sunt copleșitoare. Practica face diferența.

Până și astăzi românii mai cred că au ieșit în stradă, într-o iarnă veselă, pentru a-l apăra pe Arafat, victima tiranului Băsescu. Pe naiba, am avut un pretext să-l înjurăm pe Băsescu, cu tot neamul lui de Boci. Construcția manipulării în favoarea „doctorului cel bun” merită să devină capitol de studiu pentru oricine se pregătește să împlinească 18 ani. La rigoare, din toată legenda lui Arafat se alege praful. Funcționalitatea sistemului național de intervenții de urgență, marile proiecte dedicate dotărilor (adică achizițiilor), „minunea” cu UPU-SMURD crescută pe o lege a pompierilor în detrimentul unui serviciu eficient de ambulanță și câte și mai câte – toate se prăbușesc la o simplă comparație cu țările colege de Uniune Europeană care au aderat în 2004. Mare lucru ca din legendă să nu rămână o… legendare.

Că s-a trezit Victor Ponta să spună că Arafat e bun de prim-ministru, nu face decât închege mizeria din țară și să arate că lista de boli incurabile se cere grabnic completată. Pe fond de amenințare cu coronavirus, cu sau fără legătură cu legenda și legendarea pomenite, cu sau fără trimitere la căderea unor guverne înainte de urcarea în Scaun a lui Ponta cu sprijin de la neamul său care conducea SRI și ca ambasador face România de râs în SUA, rămâne cel puțin un „ceva” de neocolit în dreptul unui român cinstit. Din august 2007, când a început ascensiunea în București a „bunului doctor”, preluând atunci „brusc, instantaneu și deodată” (printre altele) organizarea și funcționarea Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Sănătății, a deținut atribuții numai și numai pe urgențe. 2007 am zis, da? Păi, ce beneficii avem pe urma activității lui. Cum stăm cu elicopterele SMURD? Era timp, ca printr-o extensie generoasă, să avem echipe complete în fiecare județ, sau la două. Nu este nicio exagerare. Dragii diasporeni dețin cu siguranța fotografii din… parcările de elicoptere ale unor spitale. (Cel puțin unul din Londra e celebru.) Era timp ca liniile de urgență în spitalele din toată țara, la nivel județean, să semene cu cele de la Oradea, na! Încă una: de heliporturi pe program național, în zone critice sau direct pe spital, n-a auzit idolul lui Ponta. Ma rog, al lui și oricui înjură tentativa de reformare a Sănătății asumată de premierul Ludovic Orban, ministrul Victor Costache și Adela Cojan, șefa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Din cauza ambițiilor de putere personală și alte cele, să vedeți ce prostii vor veni de pe linia prezidentului Iohannis. Apoi, abia apoi, întrebați-vă de ce Ludovic Orban nu l-a trimis pe Arafat să plimbe elicopterul. E cu grade multe, multe. Nu din sticlă. Factura, vai de capul nostru, o aduce coronavirusul. La cât tupeu are Arafat, la cât ne papă viața inventatorii și susținătorii lui din diverse minorități, cine are de priceput, pricepe.

Viorel COSMA