EDITORIAL: Manipularea perceptivă în scopuri electorale

Suntem în 2024 și manipularea electorală profesionistă a început să se dezvolte și în România. Dacă până acum vedeam în campaniile din România unele manipulări produse de inteligența unor consultanți sau politicieni, acum au început să apară experții în manipulare, oameni cu școli de psihologie, cu mult studiu și experiență în tehnicile de manipulare care au acum la îndemână și tehnologia AI.

Momentan, acest tip de manipulări profesioniste sunt vizibile doar la nivel național și în teritoriu mai puțin, deoarece la nivel local nu prea înțeleg politicienii ce e cu manipularea perceptivă, iar cei care înțeleg oarecum cred că nu are mare efect și nu au încredere în succesul unor astfel de tehnici.

Dar să explicăm despre ce este vorba, în mod special cititorilor, pentru a încerca să fie mai atenți la mesajul care li se livrează.

Manipularea perceptivă poate fi utilizată în contextul electoral pentru a influența opinia publică, percepțiile despre candidați sau partide, și pentru a afecta comportamentul de vot. În timp ce unele dintre aceste tehnici pot fi considerate parte a strategiilor legitime de campanie, altele pot trece granița în etică discutabilă sau chiar în manipulare clară, dar să dăm câteva exemple pentru a se înțelege mai bine despre ce vorbim.

Framing și agenda setting este o tehnică ce se referă la modul în care sunt prezentate informațiile, mod ce poate schimba percepția oamenilor asupra lor. Prin selectarea anumitor subiecte, accentuând anumite aspecte ale unei probleme și ignorând altele, campaniile electorale pot influența ce consideră alegătorii a fi important sau cum interpretează anumite evenimente sau comportamente ale candidaților.
În România, aceasta tehnică se aplică doar la nivelul național al unor partide, unde consultanții își impun voința. În rest, este foarte dificil de lucrat pe plan local cu astfel de mesaje, deoarece unele dintre ele, deși au un impact subliminal puternic, nu sună prea bine sau nu sunt destul de explicite, iar politicianul român din plan local este mult prea depășit de acest domeniu ca să înțeleagă puterea lui și refuză să transmită mesaje pe care nu le înțelege și consideră că nici alegătorii nu le vor înțelege. Or, chiar asta e ținta: să nu se înțeleagă, dar să influențeze.

Să luăm exemplul mesajului clasic „Vă așteptăm la urne să votați cu partidul X”. Tehnica de framing și agenda setting, combinată cu transmiterea subliminală a mesajului luat de exemplu poate fi implementată printr-o serie de strategii de comunicare și publicitate bine gândite. Acestea pot fi concepute pentru a influența subtil percepțiile și comportamentele alegătorilor, fără ca aceștia să fie neapărat conștienți de manipulare. De exemplu, în loc de sloganul „Vă așteptăm la urne să votați cu partidul X”, în materialele vizuale, cum ar fi reclamele video sau posterele, se includ elemente de design care să sugereze subtil îndemnul la vot, cum ar fi o reclamă video care poate arăta o secvență în care oamenii merg veseli și încrezători către un loc care simbolizează urna de vot, iar pe fundal sunt culorile partidului X. Fără a menționa explicit votul, această imagine creează asocierea pozitivă și încurajează acțiunea de a vota cu partidul X.

Spoturi publicitare emotive sunt de asemenea un instrument foarte puternic de manipulare electorală. Utilizarea emoțiilor ascunse în reclamele politice influențează percepția alegătorilor fără ca aceștia să realizeze. Mesajele care evocă frică, speranță, mândrie sau alte emoții puternice pot fi extrem de persuasive și pot forma modul în care alegătorii percep candidații și problemele. Aici nu ne referim la emoții transmise frontal și ipocrit cu candidații iubind sau ajutând pe cineva.

Să luăm, de exemplu, un clip electoral cu un candidat care se prezintă electoratului din propria curte ca să arate ce gospodar este. Pentru a crea emoția manipulatoare se pune în planul secund un animal de companie, de exemplu un cățel care are o hăinuță pe el sau o pisică ce are un guler de tip veterinar la gât, semne că respectivul candidat manifestă o grijă deosebită pentru toate ființele și totodată un mesaj subliminal de dezarmare a celor care ar dori să critice acel material video.

Dar, să vorbim puțin și de tehnicile mai comune pe care le vedem mai des, de cele mai multe ori grobian și incompetent aplicate de diverși necalificați. Aici ne putem referi la manipularea imaginilor și videoclipurilor, adică editarea sau prezentarea selectivă a imaginilor cu scopul de a induce în eroare sau de a crea o percepție greșită despre un candidat sau o problemă. De exemplu, utilizarea unor imagini care îl fac pe un candidat să pară mai puțin favorabil sau extragerea din context a declarațiilor pentru a schimba semnificația lor.
Tot aici putem include fake news și dezinformare prin răspândirea de informații false sau înșelătoare pentru a influența opinia publică sau pentru a denigra adversarii politici. Aceasta poate include crearea și distribuirea de știri false, folosirea conturilor false de social media pentru a răspândi zvonuri sau interpretarea eronată a faptelor reale.
Și tot aici ar mai fi tehnica efectului de halo, o tehnică agreată de foști securiști care mai consiliază și acum politicieni. O tehnică ce se referă la crearea unei percepții general pozitive sau negative despre un candidat, bazată pe anumite trăsături sau realizări, care apoi influențează modul în care sunt percepute toate celelalte aspecte despre acea persoană. De exemplu, subliniind carisma sau aspectul fizic plăcut al unui candidat pentru a crea o impresie favorabilă generală, care să umbrească deficiențele în politici sau competență sau generalizând câteva eșecuri politice pentru a pune sub semnul întrebării întreaga lui activitate.

Pentru a contracara efectele manipulării perceptive în context electoral este important ca alegătorii să dezvolte o gândire critică, să verifice sursele informațiilor, să fie conștienți de tehnici de manipulare și să caute o gamă largă de perspective înainte de a lua decizii de vot. Educația media și alfabetizarea digitală joacă de asemenea un rol cheie în protecția față de manipulările din campaniilor electorale mai ales în România unde nu avem o legislație adaptată vremurilor și nu se pot pedepsi faptele de manipulare electorală.

În concluzie, manipularea perceptivă este o tehnică prin care percepția unei persoane despre realitate este influențată sau schimbată în mod intenționat, fără ca aceasta să fie conștientă de modificare. Aplicate de profesioniști și propagate masiv, aceste tehnici pot avea efecte inimaginabil de puternice pentru că de multe ori ceea ce vedem și ce auzim nu este ceea ce ni se arată sau ceea ce ni se spune, ci ceea ce i se induce creierului nostru că ni s-a arătat sau ni s-a spus.
Complicat de explicat concluzia, așa că vă arătăm un exemplu. O imagine cu o cutie de Coca Cola pe care deși voi o vedeți roșie, în realitate imaginea nu conține absolut deloc culoarea roșie și asta puteți constata singuri mărind fotografia.

Nu uitați! Când un profesionist vrea să vă manipuleze, își ia ca aliat chiar creierul dumneavoastră căruia știe ce să-i arate sau să-i spună ca dumneavoastră să credeți chiar și ceea ce nu există.

Iosub Robert