EDITORIAL: Ce trebuie să știți despre un posibil război mondial

În ultima perioadă se tot discută pe tema unui posibil nou război mondial sau, mai corect spus, se manipulează foarte mult, fiecare parte având propria propagandă bine pusă la punct.

Dacă doriți să nu fiți manipulați și să emiteți opinii ancorate în realitate când dezbateți posibilitatea unui nou război mondial, trebuie să înțelegeți dinamica militară, dinamica populației ce ar sta în spatele unui asemenea conflict și alte detalii despre fiecare forță militară mare care ar putea fi implicată într-un astfel de conflict mondial. Fără aceste date nu veți fi decât o victimă a manipulărilor.

Prima oară, avem NATO.
NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) are 30 de membri: Albania, Belgia, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Muntenegru, Țările de Jos, Macedonia de Nord, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.
– Populația totală a țărilor membre NATO este de aproximativ 947 milioane de persoane.
– Efectivul total al forțelor armate ale țărilor membre NATO este de aproximativ 3.27 milioane de soldați. Această cifră include atât personalul activ, cât și, în unele cazuri, rezerviștii.

A doua oară, în orice dezbatere despre un posibil nou război mondial, ni se vorbește de Rusia.

Când vorbim de Rusia ca potențială parte dintr-un război mondial, vorbim de fapt de Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care include pe lângă Rusia și aliații săi militari Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan și Tadjikistan.
– Populația totală a Rusiei și aliaților săi militari, incluzând țările membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), este de aproximativ 193.1 milioane de persoane.
– Efectivul total al forțelor armate ale Rusiei și aliaților săi, incluzând țările membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), este de aproximativ 1.21 milioane de soldați. Această cifră include personalul activ militar și, în unele cazuri și rezerviști.

A treia forță militară de care se discută frecvent este China.

China nu are o alianță militară formală similară cu NATO sau OTSC, dar cu toate acestea, când vorbim de China, vorbim și de partenerii ei strategici, Pakistan și Coreea de Nord.
– Populația totală care ar sta în spatele Chinei și aliaților ei ar fi de aproximativ 1.6 miliarde de persoane.
– Efectivul total al forțelor armate ale Chinei și aliaților săi este de aproximativ 3.9 milioane de soldați.

A patra coaliție militară de care se vorbește este, inevitabil, cea formată din țările arabe.

Aici vorbim de Liga Arabă, o organizație regională a statelor arabe care cuprinde 22 de membri: Algeria, Bahrain, Comore, Djibouti, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Liban, Libia, Mauritania, Maroc, Oman, Palestina, Qatar, Arabia Saudită, Somalia, Sudan, Siria, Tunisia, Emiratele Arabe Unite și Yemen.
– Populația totală a țărilor membre ale Ligii Arabe este de aproximativ 441 milioane de persoane.
– Efectivul total al forțelor armate ale țărilor membre ale Ligii Arabe este de aproximativ 2.34 milioane de soldați.

A cincea forță miliară de care se vorbește mai puțin este India.

Când vorbim de India ca forță militară, vorbim de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), India având relații strânse cu Vietnam și Singapore.
– Populația totală a Indiei și a unor țări ASEAN considerate aliați apropiați, incluzând Vietnamul și Singapore, este de aproximativ 1.4 miliarde de persoane
– Efectivul total al forțelor armate ale Indiei și aliaților săi, Vietnamul și Singapore, este de aproximativ 1.95 milioane de soldați.

Acum, pentru o vizualizare mai explicită a datelor, vom prezenta grafic populația țărilor care stă în spatele fiecărei alianțe militare în contextul populației globale.

Vom face aceeași comparație grafică în context global și cu numărul de soldați disponibili pentru fiecare alianță.

Pentru că atunci când vorbim de un potențial război mondial, vorbim de arme nucleare, e bine să aveți o viziune de ansamblu și la acest capitol. Este important de reținut că numărul exact de arme nucleare este adesea un secret de stat. Noi l-am estimat doar pe baza datelor publice disponibile.

De observat este polarizarea arsenalelor în special la NATO și Rusia dar nu sunt foarte relevante procentele de arme nucleare, deoarece în cazul unui război nuclear aceste arsenale nucleare aflate pe planetă ar putea distruge planeta de mai multe ori, deci sunt mult peste necesarul de apărare sau atac. Vorbim de o înarmare excesivă și de arme care, dacă s-ar ajunge și doar la o folosire parțială a lor, ar distruge toată planeta sau mare parte din ea.

Relevant pentru o analiză corectă asupra forțelor ce ar putea fi implicate într-un conflict mondial sunt și resursele financiare de care acestea dispun. Din păcate, nu am reușit să găsim informații din surse credibile decât despre PIB-ul total al țărilor NATO, care este estimat la aproximativ 32.4 trilioane de dolari, reprezentând în jur de 45% din economia mondială​​. Dar acest procent spune totul și oferă o perspectivă clară asupra resurselor economice masive la dispoziția NATO.

Din păcate, nu am putut găsi informații comparabile clare pentru PIB-ul total al CSTO, Chinei și aliaților săi, Ligii Arabe, sau Indiei și aliaților săi ASEAN. Aceste date ar fi fost utile pentru a face o analiză comparativă completă a resurselor economice ale diferitelor alianțe militare, dar chiar și având în vedere doar informațiile găsite putem estima că PIB-ul combinat al celorlalte alianțe este semnificativ mai mic decât cel al NATO, având în vedere dimensiunea economiilor lor individuale și a regiunilor pe care le reprezintă. Aceasta însemnă că NATO deține o poziție economică dominantă în comparație cu celelalte alianțe militare menționate.

Acum, având acces la aceste date, fiecare dintre dumneavoastră poate interpreta singur ipoteza unui potențial război mondial. Ce este cert este faptul că nu există o forță militară pe planetă care ar putea să câștige imediat un astfel de război în ideea diminuării cât mai mult a pagubelor și victimelor colaterale. Pe planetă, dincolo de arsenalele nucleare care nu au fost folosite în conflictele recente și sperăm să nu fie folosite nici în cele viitoare, avem o dinamică destul de mare din punct de vedere militar, cu forțe militare foarte mari și foarte determinate să câștige un astfel de posibil război, ceea ce însemnă că orice compromis sau orice abordare este mai bună decât un nou război mondial în care s-ar putea folosi arme de distrugere în masă atomice, chimice sau biologice ce ar putea omorî mare parte din populația planetei.

Iosub Robert