DIN LUMEA CIOLĂNARILOR CU PATRU PICIOARE: ŞPAGA, TAXA DE PROTECŢIE, MITUIREA

În lumea animalelor există anumite norme de conduită, respectate cu rigoare, încă de la facerea lumii. Încălcarea lor produce neplăceri, încăierări nedorite şi dezordine. Pe seama comportamentului animal s-au scris o sumedenie de lucrări, dar cel care a fost recunoscut drept părinte al acestei ştiinţe, etologia, este savantul austriac Konrad Lorenz(1903-1989), laureat al Premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie, în 1973. Prin intermediul etologiei se poate pricepe comportamentul instinctiv şi capacitatea înnăscută a animalelor de a răspunde în diverse situaţii. “Împreună cu elevul său, olandezul Nikolas Tinbergen, Lorenz a îmbinat studiul animalelor în mediul lor natural (care pune în evidență patrimoniul ereditar al speciei, prin răspusuri fixe la stimuli ambientali ficși) cu studiul de laborator (care pune animalul în situații noi, pentru a evidenția capacitatea acestuia de a elabora răspunsuri diferite la stimuli diferiți, implicit capacitatea de învățare și adaptate a animalului)”. La noi, s-a remarcat îndeosebi prof. univ. dr. Vasile Dem. Zamfirescu, psihanalist, scriitor, cel mai talentat traducător al lui Sigmund Freud (n. 6 mai 1856 – d. 23 septembrie 1939) în limba română şi un reputat discipol al filosofului Constantin Noica (n. 12 iulie 1909- d. 4 decembrie 1987). “Etică şi etologie” este unul dintre interesantele studii, semnat de Vasile Dem Zamfirescu. Semiotician și antropolog american, Thomas A. Sebeok a sosit din Europa cu viziuni proaspete, uneori pline de humor, demne de luat în seamă(”Semnele: o introducere în semiotică”-Editura Humanitas, 2002).

Și prin intermediul acestor lucrări, curioșii s-au putut familiarize cu o parte din comportamentul animalelor și modalitățile lor specifice de comunicare. Oamenii se prăduiesc și își pricinuiesc mari neajunsuri, de multe ori fără nici o noimă, fără nici o stavilă, călcând în picioare principii și legi fundamentale. În lumea animalelor există mai mult bun-simț decât printre semenii noștri. Imaginile alăturate(vezi foto nr. 1, foto nr, 2, foto nr. 3, foto nr. 4 și foto nr. 5) probează că mituirea, ciubucul sunt firești în anumite situații: piața centrală din Municipiul Piatra Neamț este controlată nederanjant de către un maidanez chior, având o blană de culoare deschisă. El este hrănit de unii cetățeni. Când apare un intrus, veteranul își face simțită prezența. Mai iute de picior, un câine de pripas a reușit să apuce două ciolane grase. Prezența maidanezului-șef l-a determinat pe mai proaspătul sosit să ia rapid o decizie, din zona ”comportamentului de liniștire”: a renunțat la una din ciosvârte, văzându-și liniștit de drum. Cu alte cuvinte, a dat mită, a plătit o taxă de șmecher, i-”a dat dreptul” celuilalt. La urma-urmelor, mita, șpaga și taxa de protecție nu au fost descoperite la Piatra Neamț, doar în sfera de influență a acoliților puterii. Deosebirea dintre cei care se află în fruntea bucatelor și bestiile cu patru picioare este mare: spre deosebire de unii șantajiști și criminali notorii care-și desfășoară activitatea de prăduială și șantaj pe lângă un anumit primar, maidanezii nu transmit amenințări cu moartea, sau cu alte mizerii, unor ziariști, colegi de breaslă, pentru a le astupa gura.
TEXT ȘI FOTO: MIHAIL-SORIN GAIDAU