Deținem controlul, sau controlăm iluzii?

A cere omenirii să aibă răbdare, să renunțe la vechile angrenaje de interacțiune socială înseamnă de fapt a îngenunchea în fața tehnologiei.

Opțiunile angajatorilor din ultima perioadă au fost limitative. Imposibilitatea adaptării la noile condiții de siguranță sanitară a dus la închiderea activității unor companii. După estimarea Eurostat numărul șomerilor la nivelul UE a fost de 15,023 milioane in luna iunie 2020.Progresele tehnologice se află în sincron cu rata șomajului, anunțând începutul unui val de robofobie.

Automatizarea reprezintă doar una dintre soluțiile disponibile pentru întreprinderi pe măsură ce acestea se confruntă cu restricții. Cea mai profundă moștenire a pandemiei pe piața muncii va fi creșterea activității de acasă. Telemedicina și învățământul la distanță ar putea însemna că va fi nevoie de un număr mai mic de medici și profesori. Cel mai mare impact va fi probabil asupra personalului administrativ din instituții, în urma digitalizării.

Disfuncționalitatea economică prelungită pune presiuni asupra clasei politice, determinând creșterea salariilor minime și adoptarea unor măsuri sociale generoase. În acest moment nu putem vorbi despre un efect economic devastator al pandemiei, dar necesitatea adaptării contractelor de muncă la noi forme va duce în mod sigur la dezorganizare.

Cum plasa de la fereastră ne apără de insecte, la fel și masca reprezintă în acest moment compromisul pe care trebuie să-l facem pentru a ne apăra de SARS-CoV-2.

La fel cum unii văd ploaia ca pe un fenomen natural, iar alții ca pe ceva care udă, există oameni care au  dubii și oameni atrași de proletarism.

Conștientizând faptul că ne trezim identici moral față de ziua anterioară, iar schimbările încep din interiorul nostru pentru a se putea materializa în exterior, avem două variante: repetăm greșelile din trecut sau evoluăm și devenim loiali viitorului.