Democrație cu geacă roșie. Atunci protestele erau mumă, acum protestele sunt ciumă
Cu toții ne amintim de protestele #rezist împotriva legilor justiției. Deși și acele proteste au fost ilegale și, de asemenea, s-au înregistrat violențe deosebit de grave, necesitând intervenția brutală a Jandarmeriei, președintele României susținea la momentul respectiv manifestările pentru că revendicările protestatarilor se potriveau ca o mănușă în dorința sa acerbă de a fugări PSD-ul de pe fața Pământului. De altfel, le-a validat cu prezența fizică în stradă, în faimoasa geacă roșie.
„Acești oameni sunt de admirat, au venit, cu toate că vremea a fost destul de rea, ca să arate politicienilor din România că își doresc o țară stabilă și prosperă, o justiție puternică și independentă. Au arătat foarte clar, sper că s-a înțeles acolo unde trebuie să se înteleagă, că își doresc o guvernare decentă și eficientă”, a spus Iohannis la vremea respectivă.
A urmat 10 august 2018 și, cu toate violențele, protestul a rămas în viziunea Președintelui unul cu conotații pozitive, ca mesaj transmis de manifestanți. Că instituțiile statului nu au fost găsite nici până astăzi răspunzătoare de ceea ce s-a întâmplat atunci e un lucru pentru care chiar hashtagii care l-au primit pe Iohannis cu geaca roșie în rândul lor îl critică.
Practic, acești protestatari au ieșit în stradă împotriva unor legi și împotriva Guvernului. În linii mari, asta au însemnat protestele #rezist.
În aceste zile, oamenii au ieșit din nou în stradă și au protestat împotriva unor legi și împotriva Guvernului. Doar că acum Guvernul are altă culoare decât geaca președintelui Iohannis. Din acest motiv, se schimbă paradigma și, brusc, protestele nu mai sunt o manifestare a democrației, ci a extremismului. „Guvernul meu” trebuie să rămână în picioare, așa că protestatarii sunt mânjiți cu acuzații nefondate, pentru ca alți oameni să nu mai dorească să se asocieze cu ei și cu acuzații grave care amintesc de vremuri negre din istoria României.
„Demonstrațiile și protestele sunt firești, legitime și fac parte din structura oricărei democrații funcționale. Sunt însă intolerabile și complet de neacceptat manifestările violente, extremismul, xenofobia, toate acestea ascunse grosolan în spatele unor revolte îndreptate împotriva unor măsuri menite să protejeze viața și sănătatea tuturor. Condamn cu fermitate orice încercare de a captura politic protestele pentru a le transforma în vectori de propagare a urii, xenofobiei și antisemitismului. Temerile și nemulțumirile românilor, în această perioadă extrem de dificilă, sunt îndreptățite, dar ura și violența nu duc niciodată la rezultate constructive pentru societate și, în mod cert, aceste comportamente reprobabile nu reprezintă România.(…) Virusul care ne-a afectat dramatic existența nu dispare prin violență și manifestări extremiste, ci prin imunizarea cât mai multor oameni cu vaccinuri eficiente.”, a declarat zilele trecute președintele Klaus Iohannis.
De la „Acești oameni sunt de admirat” până la „vectori de propagare a urii, xenofobiei și antisemitismului.” e cale lungă când ne uităm la două proteste diferite care au, în linii mari, același scop: eliminarea unor legi și dărâmarea Guvernului.
Nu înțelegem ce legătură există între nemulțumirile față de restricțiile COVID-19 și xenofobie sau antisemitism, dar trebuie să îl credem pe cuvânt pe același președinte care a fost amendat de CNCD pentru discriminare etnică, în urma binecunoscutului discurs început cu „Jó napot kívánok, PSD!” (click aici pentru articol), dar și același președinte care a spus în 2018: „Cine știe ce înțelegeri secrete face domnul Dragnea acolo cu evrei, dar sper că după revenire să aibă bunul simț și să explice românilor ce au făcut acolo”, când Liviu Dragnea era într-o delegație în Israel. Președintele și-a cerut, ulterior, scuze.
Și ca să demonstrăm dubla măsură, încheiem cu imagini care arată ură și extremism, la un protest al „purilor” în România. Vă dați dumneavoastră singuri seama la ce se referă și de când sunt imaginile.
