CULTUL ÎN URBEA PIATRA NEAMŢ LA ANUL 1900

Informaţii deosebit de importante despre cultul pietrean găsim în Darea de seamă despre administrarea comunei Piatra, judeţul Neamţ pe timpul de la 1 ianuar la 31 decembrie 1900, dare de seamă”.
Astfel, în oraşul cu o suprafaţă de 600 hectare 4716 mp, cu toate suburbiile, ocupat de clădiri, sediuri şi strade, împărţit în trei despărţituri administrative având 77 de strade şi stradele, cu o populaţie de 17.597 de locuitori avea următoarea situaţie pe linia cultului, acum o sută de ani. Astfel numărul bisericilor ortodoxe în acest oraş sânt 7, împărţite în trei parohii după cum urmează:
Parohia Naşterea Sfântului Ion Botezătorul, catedrala oraşului, fondată în anii 1497-1498 de Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, având ca filiale: Biserica Sfântu Gheorghe, fondată în anul 1801 de postelnicul Atanasie Ghiorghiu şi enoriaşii; Biserica Sfinţii Trei Ierarhi, fondată în anul 1847 de enoriaşi şi cu condica de milă.
Parohia Adormirea Maicii Domnului, fondată la anul 1827, de enoriaşi şi familia Negoiteştilor, având o singură filială: Biserica Sfinţilor Voievozi, fondată la anul 1843 – 1863, de monahul Teodosie Popovici şi enoriaşii.
Parohia Sfântul Ioan Botezătorul începută la anul 1867 de Sculi Logotidis, Nicolae Albu şi alţi enoriaşi şi terminată la anul 1886 de primărie, având ca filială doar o singură biserică; Biserica Sfântului Nicolae, fondată de enoriaşi la anul 1820, dar cum se menţionează în documentul amintit, astăzi ajunsă în stare de a nu mai putea face faţă serviciului religios.

Concluzia primarului era aceea că este nevoie de a se construi din nou, având un popor foarte mare (este vorba de numărul mare de enoriaşi – n.n.).
Pentru bunul mers al serviciului religios la aceste biserici funcţionau 7 preoţi, doi diaconi, 10 cântăreţi şi 7 ecleziarhi, plătiţi de comună cu suma de 14.751 lei şi 20 bani, plus subvenţia dată de stat, în sumă de 5.136 lei şi 80 bani.
Se mai aminteşte că la catedrala oraşului funcţionează şi un cor vocal ce este subvenţionat cu 3000 de lei, fiindcă s-a redus 1200 lei la aprobarea bugetului de la minister (este vorba de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice).
Din rândurile celorlalte culte, amintim că în urbea de la poalele Pietricicăi există o biserică catolică, o mare sinagogă ebraică, plus şcoli de rugăciune, în număr de 17, care se întreţin de către enoriaşi, comuna participând doar cu 720 lei la biserica lipovenească.
În încheiere amintim că, în special bisericile ortodoxe aveau nevoie de reparaţii, dar ca şi în zilele noastre, nu prea erau bani. Astfel se menţionează că la aceste biserici în cursul verii anului 1900, nu s-a făcut nici o lucrare din lipsă de bani şi a marilor nevoi pentru alte lucrări. Se aduce ca drept dovadă, în acest sens, faptul că numai grilajul de la Biserica Sfântul Gheorghe s-a pus în lucru la atelierul Comunei, care va fi terminat în cursul anului financiar curent.
Nevoie de reparaţii se simţea şi la refacerea a două biserici: Sfântul Nicolae şi Adormirea Maicii Domnului, dar cu menţiunea cu timpul se va aviza la mijloace pentru asemenea construcţiuni costisitoare.

Prof. Gheorghe Radu