Crește numărul de decese. Din ce cauze mor românii

Potrivit unui raport recent al Institutului Național de Statistică, numărul deceselor a crescut în luna mai 2021 față de aceeași lună din anul precedent, dar a scăzut faţă de luna aprilie 2021.

Numărul deceselor înregistrate în luna mai 2021 a fost de 24.527 (12.864 bărbați și 11.663 femei). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna mai 2021, a fost de 60 copii.

În contextul pandemiei COVID-19, în luna martie 2021 s-a înregistrat a treia cea mai mare creștere a numărului de decese, după creșterile din lunile noiembrie și decembrie din anul 2020, iar din luna aprilie 2021 se înregistrează un trend descrescător, care a continuat şi în luna mai 2021, dar cu valori încă superioare celor din lunile corespunzătoare ale anului precedent.

Numărul cel mai mare de decese s-a înregistrat în rândul populației vârstnice. În luna mai 2021, două treimi din totalul numărului de decese s-a înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9954 decese, reprezentând 40,6% din total, s-au înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, iar 6269 decese, reprezentând 25,6% din total, la persoanele de 70-79 ani) şi 4735 decese (19,3%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5-19 ani (68 decese), 0-4 ani (75 decese) și 20-29 ani (111 decese).

După cauza principală de deces, în luna mai 2021 cele mai multe persoane au decedat din cauza bolilor aparatului circulator (13080 persoane, reprezentând 53,3% din decesele înregistrate în mai 2021), şi tumorilor (3875 persoane, reprezentând 15,8%). După 7 luni în care bolile aparatului respirator au reprezentat a doua cauză de deces, în luna mai 2021 aceasta reprezintă a treia cauză principală de deces (3776 persoane, reprezentând 15,4% din totalul deceselor înregistrate în luna mai 2021).

Sporul natural s-a menţinut negativ (-11003) în luna mai 2021, numărul persoanelor decedate fiind de 1,8 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Pe lângă fenomenul creșterii deceselor având ca principale cauze bolile aparatului circulator, cancerul și bolile aparatului respirator, se poate remarca în România, potrivit INS, o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2020).

Eurostat estimează ca populaţia rezidentă vârstnică (de 65 ani și peste) a României, va ajunge până în anul 2030 la 3,88 milioane persoane şi în anul 2060 populația de 65 ani și peste va ajunge la 4,68 milioane persoane, comparativ cu 3,66 milioane persoane la 1 ianuarie 2020.

pop05r21