Complexul Muzeal Național Neamț, despre bunurile arheologice descoperite cu detectorul de metale

0

În urma declarațiilor oferite de către doamna Rocsana Josanu, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Neamț, referitoare la situația pieselor arheologice descoperite recent cu detectorul de metale, prin intermediul mass-media (material video aici – click), Complexul Muzeal Național Neamț face o serie de precizări, într-un document remis și publicației noastre.

Textul de mai jos reproduce conținutul adresei oficiale trimise de Complexul Muzeal Național Neamț Direcției Județene pentru Cultură Neamț în data de 13 ianuarie 2023.

În ultimii ani, Complexul Muzeal Național Neamț a primit, prin intermediul Direcției Județene pentru Cultură Neamț, peste 2400 de piese descoperite cu detectorul de metale în vederea restaurării, conservării, expertizării și punerii în valoare, existând condiția plății recompensei către descoperitor conform Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, art. 49, alin. 4.

Procesul de expertizare este unul laborios, depinzând foarte mult de resursele umane, experți pentru patrimoniul cultural material mobil atestați de Ministerul Culturii. Aceste persoane sunt atestate, tot de aceeași instituție, ca arheologi, fiind implicați în cercetări arheologice desfășurate în numeroase puncte de pe teritoriul județului Neamț. Acest aspect poate fi verificat pe platforma ACERA, unde trebuie urmărit numărului mare de autorizații emise pentru astfel de lucrări, unele de foarte mare anvergură. Astfel de activități arheologice, de importanță și utilitate publică certă, au fost necesare pentru construirea de imobile în regim public sau privat, de rețele de infrastructură sau de restaurarea monumentelor istorice. Direcția Județeană pentru Cultură Neamț este în cunoștință de cauză, fiind instituția care emite avizele în care este stipulată obligativitatea efectuării lucrărilor aferente proiectelor de investiție cu sau fără cercetare arheologică.

În urma acestor cercetări sunt descoperite artefacte, dintre care unele sunt realizate din metal, care necesită restaurare și conservare. Aceste piese au fost incluse cu prioritate în planul laboratorului de restaurare al instituției noastre, unde există un singur restaurator atestat, astfel încât să se poată realiza raportul de cercetare aferent proiectului de investiție, în baza căruia se realizează recepția lucrărilor.

În luna februarie a anului 2021, la sediul Complexului Muzeal Național Neamț au fost invitați posesorii de detectoare de metal care au predat bunuri și așteptau să primească recompensa. Au răspuns invitației o parte a celor afiliați grupului Club Metal Detect Roman, aceștia fiind cei cu care am putut lua legătura pentru a stabili întâlnirea. Opinia lor cu privire la descoperirea de obiecte metalice a fost legată de activități de recreere, fiind asociată cu un mod de a petrece timpul liber în natură. Din punctul lor de vedere, prin activitatea desfășurată salvează piese arheologice, săpătura limitându-se, de cele mai multe ori, la o adâncime de 10-15 cm. Cu toate acestea, au recunoscut că dacă până la această adâncime nu sunt identificate obiecte, dar încă primesc semnal, continuă săpătura.

A fost pusă problema utilizării detectoarelor de metal în situri arheologice. O parte a celor prezenți au spus că ei recunosc un sit arheologic în teren, chiar cu posibilitatea de a realiza o încadrare cronologică preliminară pe baza ceramicii, însă le evită pe cele incluse în Repertoriul Arheologic Național. Pentru siturile care nu sunt incluse pe site-ul CIMEC și serverul cartografic, nu există o restricție, fiindcă legislația nu le limitează accesul acolo.

Ulterior a fost trimisă către Direcția Județeană pentru Cultură Neamț o primă adresă în care menționam instituției corespondente faptul că unele loturi de piese care ajung la muzeu nu sunt însoțite de informații care să permită localizarea în teren a descoperirilor, date pe care trebuie să le solicite de la persoanele care predau bunuri. Printre datele ce puteau fi solicitate descoperitorului odată cu predarea pieselor se numără harta satelitară pe care este marcat locul descoperirii sau coordonate GPS, acestea fiind elemente foarte importante pentru localizarea descoperirii în teren. De asemenea, atrăgeam atenția că unele loturi conțin artefacte specifice zonelor locuite în vechime, care apar rar ca descoperiri întâmplătoare, și este posibil să provină din situri arheologice nereperate și neincluse în Repertoriul Arheologic Național.

În primele luni ale anului 2021, au ajuns la Complexul Muzeal Național Neamț 11 loturi de piese, însumând 383 de artefacte, din care 100 reprezintă un tezaur de monede de la începutul secolului al XX-lea. Toate loturile au fost însoțite de o hartă pe care era marcat perimetrul. Atenția ne-a fost atrasă de trei dintre procesele verbale, cu 226 piese, care conțineau aceeași hartă pe care erau marcate cinci zone în care au fost realizate descoperiri, dintre care două marcate ca „așezări”. În această situație, pe baza marcajelor de pe hartă nu se poate face defalcarea pieselor pe zone decât pentru o parte dintre artefacte. Aceste piese nu vor mai putea fi niciodată asociate cu perimetrele în care au fost descoperite. Verificarea în teren a dus la descoperirea de patru situri arheologice, nerepertoriate, în trei dintre zonele marcate. Perimetrele în care a fost descoperit material arheologic vor fi incluse în Repertoriul Arheologic Național.

În martie 2021 am solicitat Direcției Județene pentru Cultură Neamț să nu mai trimită către Complexul Muzeal Național Neamț piese descoperite cu detectorul de metale, motivând lipsa personalului, suprasolicitarea Laboratorului de Restaurare și Conservare din cadrul instituției și faptul că acțiunea de detectare în situri arheologice neincluse în Repertoriul Arheologic Național, dar ușor de repertoriat în teren, pentru a obține foloase personale este una imorală. Chiar conducătorul DJCN a declarat că detecția, în general, este imorală, dar este legală.

Din acest moment Direcția Județeană pentru Cultură Neamț nu a mai trimis bunuri către instituția noastră și nu a înaintat nici o altfel de cerere privind primirea sau expertizarea de piese.

În septembrie 2021, piesele descoperite cu detectorul de metale au făcut obiectul unui control ca urmare a deschiderii cercetării pentru un dosar penal, în care instituția, prin angajații săi, a fost suspectată de furt / pierdere de piese de patrimoniu provenite din detecție. În urma denunțului efectuat de către o persoană al cărei nume nu ne-a fost dezvăluit, Inspectoratul de Poliție al Județului Neamț a realizat o verificare a tuturor obiectelor predate în perioada 2015-2021, fără a se identifica lipsuri din gestiune.

După această prezentare cronologică a stării de fapt, este necesară lămurirea unor aspecte punctuale legate de informațiile expuse în ultima perioadă în spațiul public.

Fără a generaliza, pentru unele persoane detecția de metal reprezintă mai mult decât o pasiune, un mijloc de petrecere a timpului liber sau o relaxare în natură. Descoperirea de adevărate comori, recompensate conform legislației în vigoare cu sume foarte mari, a dus la amplificarea fenomenului detecției la nivel național. Pentru unii a adus speranța obținerii rapide a unor venituri suplimentare substanțiale.

La prima vedere inofensivă, detecția de metal presupune realizarea de săpături punctuale, la adâncimi variabile, în locul unde aparatul oferă indicii despre prezența unor obiecte metalice. Orice intervenție în sol și subsol duce la distrugerea ireversibilă a patrimoniului cultural imaterial (informația) ce însoțește patrimoniul cultural material (artefactul) și implicit la scăderea drastică a valorii cultural-științifice și istorico-documentare a piesei / pieselor identificate cu detectorul de metale.

Referitor la descoperirea de la Icușești, putem spune că este vorba despre o acumulare de bunuri de prestigiu (piese de patrimoniu cultural material mobil), rare în spațiul de la est de Carpați, a căror valoare a fost amputată substanțial tocmai de distrugerea patrimoniului cultural imaterial (informația legată de contextul arheologic). Fiind vorba despre depuneri votive (rituale), intenționate, cu siguranță piesele erau aranjate într-o anumită ordine și poziție, situație care nu va mai putea fi reconstituită vreodată.

Lăudabilă este verificarea locului descoperirii într-unul dintre cazuri, realizată de către reprezentantul Direcției Județene pentru Cultură Neamț, într-un timp foarte scurt, fiind urgentată procedura de obținere a autorizației de diagnostic arheologic neintruziv. Trebuie totuși menționat că, de-a lungul ultimilor ani, deși instituția menționată a avut toate datele oferite de descoperitorii de metal odată cu piesele, astfel de verificări au fost minimale. Ne referim aici la zone aflate în proximitatea satului Brițcani (2016), comuna Dulcești, și la Petricani (2018), comuna Petricani, la care se adaugă cea din Pădurea Braniște, de la Nemțișor (2022), comuna Vânători-Neamț, siturile fiind introduse în Repertoriul Arheologic Național. Verificarea de la Icușești nu a dus la descoperirea de alte materiale arheologice la suprafața solului, însă conform OG 43/2000, art. 5, pentru zonele în care a fost evidențiat întâmplător patrimoniu arheologic se poate institui regim de protecție ce nu poate depăși 12 luni.

Instituția noastră a demarat în anul 2022 verificarea în teren a celor circa 80 de locuri unde au fost descoperite piese cu detectorul de metale în județul Neamț. Raportul, aflat în curs de redactare, care va include rezultatele cercetării din teren, va fi depus la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț și la Comisia Națională de Arheologie, iar siturile arheologice vor fi introduse în Repertoriul Arheologic Național pentru a fi protejate, conform prevederilor legale în vigoare, de intervențiile antropice ulterioare.

Așa cum aminteam anterior, din aprilie 2021 Direcția Județeană pentru Cultură Neamț nu a trimis către Complexul Muzeal Național Neamț nicio solicitare cu privire la primirea sau expertizarea de piese, mulțumindu-se în a semnala situația Consiliului Județean Neamț și Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Între rezoluțiile ședinței din 29.06.2021, punctul 90, se regăsește răspunsul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor la adresa înaintată de Direcția Județeană pentru Cultură Neamț în care Direcției îi este recomandat „să găsească soluții pentru recuperarea, de preferință locală, a patrimoniului depus de detectoriști, dar și prin alte instituții depozitare de patrimoniu din țară.”

Începând cu luna aprilie 2021 Direcția Județeană pentru Cultură Neamț a redirecționat piesele descoperite cu detectorul de metale în județul Neamț către alte instituții cu specific muzeal.

Este menționată de mai multe ori legislația cu privire la descoperirile arheologice și protejarea patrimoniului, însă fără a se face referire la faptul că, în anul 2000 când au fost promulgate Legea nr. 182 și Ordonanța de Guvern nr. 43, în țară numărul persoanelor cu drept de utilizare a detectorului de metale era cu mult mai mic. Trebuie evidențiată confuzia care se face în legătură cu prevederile legale; legislația nu permite extragerea voită a artefactelor din sol și subsol de către persoane fără competență în domeniu, mai mult decât atât, odată găsite întâmplător, activitatea trebuie oprită imediat, fără ca artefactele să fie extrase din sol și subsol, iar noua descoperire trebuie anunțată autorităților (Primărie, Direcția Județeană pentru Cultură Neamț) în termenul prevăzut de lege (72 ore).

În ceea ce privește colaborarea dintre persoanele care utilizează detector de metale și arheologi, trebuie menționat că aceasta este interzisă prin Codul Deontologic al arheologilor din România, publicat recent în Monitorul Oficial. La art. 4, alin. 8, este clar specificat că „Arheologii nu se vor angaja și nu vor permite ca numele lor să fie asociat cu activități efectuate cu detectorul de metale, fără autorizarea de către Ministerul Culturii, conform legii.” Arheologul nu poate decât să constate rezultatul acțiunilor realizate în contextul descoperirii de piese cu detectorul de metale.

La solicitarea unor membri ai Club Metal Detect Roman de a îi însoți în teren nu am putut răspunde favorabil solicitării acestora.În Codul Deontologic, la art. 4, alin. 10, este menționat că „Arheologii au responsabilitatea de a atrage atenția, în scris, autorităților competente asupra amenințărilor la adresa patrimoniului arheologic, prin distrugerea, jefuirea siturilor arheologice și a monumentelor istorice, inclusiv din cauza uzului ilegal al detectorului de metale, și cu privire la traficul ilegal de bunuri culturale de patrimoniu, antichități, și să facă uz de toate mijloacele legale aflate la dispoziția lor pentru a se asigura că autoritățile competente iau măsuri în astfel de cazuri”, lucru pe care instituția noastră l-a făcut prin cele două adrese trimise către Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, care este serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii în teritoriu. În interviu, doamna director precizează că unele obiecte sunt fragmentate sau deteriorate în timpul extragerii din sol de către descoperitori, cazuri în care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, detectoriștii respectivi ar trebui trași la răspundere pentru distrugerea patrimoniului cultural material mobil. Aceleași prevederi legale în vigoare ar trebui aplicate și în cazurile de distrugere a patrimoniului cultural imaterial (informația) care însoțește patrimoniul cultural material (artefactul).

Colaborarea instituțională firească dintre Complexul Muzeal Național Neamț și Direcția Județeană pentru Cultură Neamț referitoare la patrimoniul cultural trebuie să se încadreze în prevederile legale în vigoare. În cazul descoperirilor realizate cu detectorul de metale Direcția Județeană pentru Cultură Neamț are obligația legală de a înștiința oficial, în scris, Complexul Muzeal Național Neamț și Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii.

Bunurile culturale din județul Neamț ajung în patrimoniul Complexului Muzeal Național Neamț în special ca urmare a cercetărilor arheologice efectuate de specialiștii instituției, atestați de Ministerul Culturii. În cazul pieselor identificate în sol și subsol cu ajutorul detectorului de metale, acestea trebuie lăsate de utilizatorii echipamentelor in situ și extrase în urma cercetării arheologice efectuate de specialiștii instituției noastre în baza unei autorizații de diagnostic arheologic emisă de Direcția Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naționale de Arheologie. În acest fel, alături de patrimoniul material (artefactul în sine) este recuperat și patrimoniul imaterial (informația) referitoare la contextul arheologic, cultural și cronologic, care sporesc valoarea istorică, documentară, culturală și științifică a descoperirii.

aplicatie android ziar neamt

telegram ziar piatra neamt

la flamma piatra neamt
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate