CNCD a decis eliminarea simbolurilor religioase din instituțiile publice de învățământ din România

CNCD a decis eliminarea simbolurilor religioase din instituțiile publice de învățământ din România. Aceasta decizie este mai veche, dar ea a fost contestată în instanță și Curtea de Apel București a decis că decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), condus de fostul UDMR-ist Csaba Ferenc Asztalos, privind eliminarea simbolurilor religioase din instituțiile publice de învățământ este una întemeiată. Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că va ataca hotărârea cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru cei care nu știu, Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării este o instituție care se subordonează Parlamentului României și care are rolul de a combate și preveni discriminarea în toate formele ei în societatea românească.

Decizia de a elimina crucile, icoanele și obiectele de cult din școli și instituții poate fi văzută ca un pas în direcția statului laic, care este în conformitate cu voința poporului român exprimată în alegeri. Partidele PNL (Partidul Național Liberal) și USR (Uniunea Salvați România) au susținut doctrinar conceptul de stat laic în campaniile lor și au obținut sprijinul alegătorilor.

Statul laic este o formă de guvernare în care instituțiile publice și religia sunt separate, iar guvernul acționează în numele și în beneficiul tuturor cetățenilor, indiferent de credința religioasă sau convingerile personale. Acest principiu promovează neutralitatea religioasă a statului și asigură că nicio religie nu este favorizată sau discriminată în detrimentul altora.

Prin urmare, decizia de a elimina simbolurile religioase din instituțiile publice poate fi considerată o aplicare a principiilor statului laic, în care nu ar trebui să existe preferințe sau privilegii acordate unei anumite religii. Aceasta ar asigura un mediu mai echitabil și mai incluziv pentru toți cetățenii, indiferent de credința lor religioasă sau de absența acesteia.

Desigur, această decizie a generat controverse și opoziție din partea unor grupuri care susțin prezența simbolurilor religioase în instituțiile publice, subliniind valorile tradiționale și religioase ale societății românești. Cu toate acestea, este important să se ajungă la un echilibru între libertatea religioasă a indivizilor și principiul statului laic pentru a asigura o societate mai incluzivă și diversă. Evoluția acestui caz și deciziile ulterioare vor fi esențiale pentru a clarifica modul în care România își va defini raportul dintre religie și instituțiile publice în viitor.

I.R.