Ce încearcă primarii de comune din Neamț să facă, dar nu pot

3

Am întrebat mai mulți primari de comune din Neamț: ”Care e cel mai important lucru pe care încercati să îl faceți ca primar dar nu va iese pentru că nu aveti resurse, cadru legislativ, posibilități sau din alte motive? ”

Adrian Neculai Nastasă, consilier primar Agapia: Cel mai important lucru pe care am încercat să îl facem și nu am reușit este construirea unui cămin cultural modern în centrul civic, pentru care obținusem finanțare de la CNI în valoare de 870mii euro. În urma unui litigiu în instanță, această investiție a fost oprită până la soluționarea dosarului .

Ion Rotaru, primarul comunei Alexandru cel Bun:  Am avut o discutie la ISJ, dar voi încerca o discuție și cu domnul Arsene. E vorba despre clădirile care sunt dezafectate din cauza lipsei elevilor. Noi le avem în administrare, nu și în proprietate. Aș vrea să se găsească o variată legală, să putem beneficia de acele clădiri și terenuri noi, Consiliul Local și Primăria, căci noi am investit acolo, apoi să le putem da tinerilor căsătoriți, măcar câte 500 mp pentru a-și face o casă. S-ar rezolva în jur de 30 de cazuri… Ar trebui să se intervină de la nivel central. De asemenea, pentru pădurile de pe raza UAT-ului ar trebui să plătească impozit la Primărie.  Fie că sunt proprietatea statului, prin Romsilva, sau a Bisericii… să  plătească și ei impozit ca orice persoană fizică/ juridică.

Acozmei Emilia, primarul comunei Bălţăteşti:  Toate lucrurile pe care vrem să le facem în comună sunt importante, doar că legile sunt foarte stufoase și greu de pus în practică.

Oniga Gheorghe, primarul comunei Bicaz Chei: Sunt multe de făcut, și multe neajunsuri. Lipsa banului și faptul că uneori nu obținem punctaj pentru accesarea unor fonduri europene. De exemplu, am încercat o canalizare dar numărul abonaților care ar fi trebuit să se racordeze nu a fost suficient să obținem punctajul pentru a ne califica și, astfel, am pierdut proiectul. Mai sunt niște drumuri forestiere, care trebuiau să treacă în domeniul public al comunei, ne chinuim din 2009 cu tot felul de hotărâri de guvern și nu am reușit până acum. În rest, lipsa terenurilor pe care să le putem pune la dispozitia unor potențiali investitori.

Bîrsan Constantin-Ioan, primarul comunei Bicazu Ardelean: Am un of: distanța până la Piatra, la municipiu, este destul de mare. În comună nu sunt locuri de muncă și aici e o mare problemă, pentru că tinerii pleacă în masă în afara țării ca să-și găsească un trai mai bun.

Cezar Mihai Voroneanu, viceprimar cu atribuții de primar în comuna Bîrgăuani: Asfalt, dar fondurile proprii sunt insuficiente. Comuna are 13 sate, cred că e cea mai întinsă din Neamț. La noi s-a făcut cât s-a putut. Avem proiect, sper să rezolvăm cu bani de la guvern sau alte surse.

Cazimir Mihai, primarul comunei Boghicea:Drumul Județean 207A, de la km 22 până la km 29, 595, care nu este de competența noastră. Facem tot felul de demersuri la Consiliul Județean, ne întoarcem înapoi doar cu promisiuni. Drumul  este jalnic, este sub orice critică. Nu mă încălzește nimic până nu se întâmplă ceva concret.

Niță Geo-Ovidiu, primarul comunei Borca: Liceul Mihail Sadoveanu. Am un proiect depus la Ministerul Dezvoltării, pentru modernizare și dotare. Nu s-a schimbat aproape nimic în spațiile în care se desfășoară cursurile. E un obiectiv care, totusi, am speranță că va fi îndeplinit. A lipsit sprijinul. Dacă nu pleacă de pe lista Consiliului Județean… șansele de finanțare sunt tare mici.

Vali Puică, primarul comunei Borlești:
Nu sunt proiecte pe care nu am putut să le fac până acum, dar pot spune că durata procedurilor de achiziție și contestațiile la licitații ne fac să pierdem inutil timp și bani. În această zonă a achizițiilor ar trebui schimbată legislația.

Georgeta Blaj, primarul comunei Boteşti:Gazul metan! Magistrala trece printre casele oamenilor și nu suntem racordați. Am făcut un buget estimativ, e nevoie de în jur de 80 de milioane… de unde?! Nu am eu posibilitate din bugetul local. Și firmele care fac lucrarea spun: doamnă, dă-mi consumatori mari! Nu-mi convine să investesc atâția bani pentru o centrală ici, una colo. Parlamentarii au promis niște fonduri speciale, deja lucrez  la studiul de fezabilitate.


State Gheorghe-Daniel, primarul comunei Cîndeşti:Căminul cultural. Ne-am chinuit cu proiect la Uniunea Europeană și nu am obținut finanțare din niște motive… cum că niște hârtii de la proiectant erau numai față, nu față-verso… Iar căminul a rămas în aceeași situație.

Aurel Ciocanel, primarul comunei Costişa:Gazul metan. Nici nu au fost programe pentru asemenea investiții, sperăm ca anul acesta să reușim să demarăm și astfel de lucrări.

Petre Zamfir, primarul comunei Crăcăoani: Școala din Crăcăoani, reabilitarea ei la interior și exterior. Urmează. Și apa, sunt lucrări terminate, trebuie să o predăm la ApaServ. Până la clarificarea unei probleme cu un cetățean, nu se va putea da în folosință.

Anton Covasan, primarul comunei Dămuc: Pârtie de ski în comuna Dămuc, care să funcționeze și iarna, și vara. Nu avem resurse. Cred că ar fi o sursă de venit și de dezvoltare a comunității. Am adus specialiști, condiții favorabile sunt dar… dacă nu am resurse… Poate vom reuși sau vom găsi un partener care să facă investiția.

Constantin Păduraru, primarul comunei Dochia: Nu m-am împiedicat de așa ceva. Orice lucru, dacă vrei și te implici, se poate. Umbli, te duci, ceri păreri și până la urmă reușești.

Șoican Iosif, primarul comunei Doljeşti:Cel mai tare mă deranjează faptul că nu pot să promovez un proiect de drumuri pe fonduri europene. Ghidul e construit în așa fel încât nu pot realiza punctajul. Degeaba construiesc un proiect dacă mi-l respinge.

Ion Nechifor, primarul comunei Drăgănești: Gazul metan, pentru  că nu sunt finanțări deocamdată, și nu e în zonă conducta, ci pe la Suceava, pe E85, și Timișești.

Mihai Michiu, primarul comunei Dulceşti: În funcție de cât am avut resurse, ne-am descurcat destul de bine. Poate mai multe locuride muncă. Și să aibă cine să le ocupe.

Catană Nicolae, primarul comunei Dumbrava Roşie: Ne omoară birocrația dacă vorbim de proiecte, fiindcă că se schimbă regulile în timpul jocului. Încercăm să dăm din coate, avem proiecte europene în implementare și în fază de licitație.


Gheorghiu Cristinel Vasile, primarul comunei Farcaşa: Un proiect pe care mi l-am dorit și pe care și-l  dorește mare parte a cetățenilor comunei este modernizarea drumului Farcașa, care va începe în primăvară. O altă problemă cu care ne-am confruntat și am ajuns la concluzia că ne batem cu morile de vânt a fost preluarea unor obiective din domeniul public al statului, respectiv un baraj și un canal de pe torentul Bușmei care a fost în administrarea Romsilva și ați văzut ce probleme a creat anul trecut. De cinci ani, ne-am lovit de diferite motive și situații. Acum sunt distruse de viituri, iar populația de acolo riscă să fie din nou inundată. Terenul de sub construcțiile statului, care au fost și nu mai sunt, aparține comunei. Am făcut o documentație,în baza procesului verbal de calamitate de anul trecut unde apare ca distruse total și a hotărârii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, vrem să le radiem. Asta pentru un proiect. CNI ne-a aprobat documentația în lucrări de primă urgență- să finanțeze un proiect de amenajare a torentului Bușmei.


Bereșoae Pavel, primarul comunei Gherăeşti: Gazul metan, de departe e cea mai importantă problemă. Am făcut demersuri atât eu,cât și viceprimarul, și avem și sprijinul Consiliului Local indiferent de cum sunt înregimentați din punct de vedere politic. Am făcut studiul de fezabilitate, l-am depus. Din păcate, nici la ora actuală nu sunt elaborate normele de aplicare a noii legi. Stăm în așteptare, pentru a vedea care sunt pașii următori, în vederea scoaterii la licitație.


Manea Gheorghe, primarul comunei Ghindăoani:Alimentarea cu apă potabilă. Proiect început în 2009. Când am preluat eu mandatul, în 2016, era realizat doar în proporție de 20%. Nu prea erau finanțau aceste investiții. Întâi Ministerul Mediului, apoi Ministerul Dezolvtării.  Am început să insistăm cu firmele, le-am zis că ori vin la treabă ori, dacă nu, reziliem contractul. Și am realizat, mai avem vreo 15% din lucrare. Am avut o cofinanțare de 15% a comunei și în fiecare an, banii nu ajungeau.Mai avem vreo 600.000 lei fără tva,la care se adaugă acum normele cu mărirea salariilor în construcții. Bani din bugetul local, pe care nu îi avem.

Ciubotaru Vasile, primarul comunei Girov: Gazul metan, procedura merge cel mai greu. Luăm pașii legali. Am depus documentația și așteptăm răspunsul. Mai am o durere cu sala de sport, începută în 2007, cu fonduri de la Ministerul Educației. S-a început și nu s-a mai continuat. Trebuie făcută o expertiză tehnică, care costă peste 1 miliard, apoi  să vedem dacă obținem finanțare.


Băbuţă Vasile, primarul comunei Gâdinți:Îndiguirea râului Siret, tronsonul 3. Așteptăm să vedem dacă s-a prins investiția anul acesta, cu fonduri de la Ministerul Mediului. 270 de case riscă să fie inundate în caz contrar.


Alexandroaia Vasile, primarul comunei Grinţieş: Eu sincer mi-am dorit foarte mult să redeschid activitatea la sectorul minier. Ar fi  un bun pentru noi toti, pentru comună. Din păcate, nu tine de noi. Am făcut tot felul de demersuri, dacă se va lua o decizie în acest sens, noi le vom acorda tot sprijinul.

Constantin Mătasă, primarul comunei Grumăzești:Am făcut tot ce mi-am pus în  vedere.

Lupu Gavril, primarul comunei Hangu:Drumul Național DN15 Bicaz- Poiana Teiului. Nu putem dezvolta turismul și activitățile economice, avem restricții de tonaj pe raza comunei. Foarte greu te poți aproviziona cu materiale, suntem blocați. Poate se va ține Guvernul de promisiuni, să facă reabilitarea drumului. Altfel, suntem o comună izolată.


Baciu Ioan, primarul comunei Horia:E greu cu obținerea avizelor, cel puțin la Compania Națională de Drumuri. Fiind traversați de două drumuri naționale, DN2 și DN15, pentru toate investițiile pe care le avem în zona acestor drumuri, trebuie să obținem aviz de la ei. E o întreagă documentație, e mai bine să faci și pentru ei câteva ceva(amenajare intersecție prin proiect, de exemplu, deși e a lor). Am stat și mai bine de 6 luni ca să obțin un aviz de la dânșii.

Săbărel-Vanea Roșu, primarul comunei Icuşeşti:Noi stăm la mâna Guvernului și a CJ. Din fonduri proprii, n-avem ce face. Zona e cu potential agricol, oamenii îmbătrâniți, tineri -vreo 600 plecați în afară. N-am cum să rezolv asta eu. Un alt regret e proiectul prin care ne-am propus o grădiniță la Școala Bălușești, pe AFIR. Proiect eligibil, dar fără finanțare! Vom încerca din nou să obținem fonduri.


Bîrjoveanu Ioan Marcel, primarul comunei Moldoveni:Tot îmi propun în fiecare an să fac toaletă la o școală. Am depus proiect, am așteptat finanțare, n-am folosit banii  locali că o să vină finanțare și-o să modernizez școala în ansamblul ei. Și iată, am ajuns anul ăsta și la Școala Principală nu e toaletă. Am înțeles că vor da module de toaletă în toate școlile.Se pare că anul ăsta se va rezolva, sper.


Nicorescu Neculai, primarul comunei Piatra Șoimului: Sunt la al cincilea mandat. Am făcut multe. Ceea ce era foarte greu- apa și canalul. Dar,dacă dă bunul Dumnezeu, începe proiectul Apaserv anul acesta și la noi. Le-am pus la dispoziție suprafețele,am promisiunea că încep lucrările.


Lungu-Bordea Petru, primarul comunei Pîngăraţi: De vrut, vrem multe să facem. Economisim și reușim. Cam tot ce am vrut să fac, am realizat.

Vasile Dorneanu, primarul comunei Pipirig: Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntǎm o constituie decolmatarea, reprofilarea și indiguirea albiilor râului Ozana și a pȃrȃului Pluton-Dolhești. Cele douǎ rȃuri sunt ȋn administrarea Sistemului de Gopodǎrire a Apelor, iar lucrǎrile care trebuie efectuate necesitǎ investiții foarte mari. La modul general, un alt lucru cu care ne confruntăm cu toții, se referă la existența (încă) a unei birocratizări excesive a etapelor și la perioadele lungi de așteptare cu care te confrunți pentru aproape orice lucru pe care dorești să-l faci. De exemplu, pentru un proiect la care ai identificat sursa de finanțare,  din momentul în care îl începi cu: studiile de teren (topografice, geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeologice), expertiză tehnică, studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, cerere de finanțare, depunere proiect la finanțare, apoi perioade lungi de evaluare și așteptare, solicitări de clarificări și, dacă este întocmit corect, proiectul este declarat eligibil și conform, iar dacă banii alocați programului respectiv sunt suficienți și, în funcție de ceea ce prevede Ghidul solicitantului, se poate semna contractual de finanțare. Apoi începi achiziția proiectului tehnic: licitații, contestații, termene de așteptare, urmează elaborarea proiectului tehnic și a documentațiilor tehnice pentru avize, depunere documentații pentru emiterea avizelor la Mediu, SGA, E-ON, DSP,  Drumuri naționale, ISU etc., după care urmează o a altă licitație pentru execuția lucrărilor, eventuale contestații, termene de așteptare, avize  etc.  Așadar, din momentul inițierii unui proiect și până la ordinul de începere a lucrărilor durează câțiva ani, deși tu ca UAT faci tot ceea ce depinde de tine.


Croitoriu Cristian, primarul comunei Podoleni:Lucrul care mă doare cel mai mult e apa și canalul., dar nu depinde de noi. Procedurile sunt greoaie. Suntem în cadrul masterplanului 2 și mergem pe masterplan, cu Consiliul Județean.

Vasile Emil Dascălu, primarul comunei Poienari:Din 2008, tot depun o documentație pentru DC 129-  drum denumit Calea Neagră. Am tot depus acel proiect aproape în fiecare an, nu am reușit să primesc finanțare.

Ana Ancuța, primarul comunei Poiana Teiului:Ce încerc eu să schimb este mentalitatea unora. Aici lucrez eu foarte mult, la a schimba mentalități.



Țarălungă Sebastian Bogdan, primarul comunei Războieni:Căminul cultural. Din 2009 mă tot chinui pentru accesarea de diferite fonduri, inclusiv la 3.2.2., inclusiv la CNI. Chiar sunt dezamăgit. Dar încercăm în continuare, asta e.

Motfolea Vasile, primarul comunei Rediu: Gazul metan, capitolul ăsta. Dacă se rezolvă și asta, avem cam toate condițiile în comună.

Chirilă Nicu, primarul comunei Ruginoasa:Gazul metan. E prioritatea numărul 1 anul acesta. Îmi doresc tare mult să termin activitate mea în administrație cu gaz metan la Ruginoasa. Este păcat,să nu avem gaz, deși comuna este împărțită în trei de cele 2 conducte mari de colectare de gaz metan, care se duc mai departe.


Iacob Gheorghe, primarul comunei Sagna:Civilizație! Cam jumătate din locuitori cred că sunt plecați în străinătate- Germania, Italia,Spania etc. la muncă. Unii, când vin acasă, vin la primărie pentru diverse documente. Deschid portiere- manele la maxim și scutură scrumiera în parcarea Primăriei… I-am întrebat ce se întâmplă dacă fac așa în afară, mi-au răspuns că nu e treaba mea. Vedeți…. Mentalitatea…


Dascălu Valeria, primarul comunei Săbăoani: Nu am canalizat toate străzile de comună. Avem  doar vreo 27  km de canalizare. Avem solicitări, urmează să facem un proiect, să vedem dacă vom găsi resurse.

Horciu Daniel, Primarul comunei Săvineşti: Avem o aprobare de construcție pentru un bloc ANL, din 2009. Abia de anul acesta au început lucrurile să se miște cumva, în sensul că am primit undă verde că se va construi…

Ivancea Vasile, Primarul comunei Secuieni : M-am chinuit să fac centru social într-o unitate administrată de Ministerul Justiției. Nu ne este cedată locația, practic mai e un pic și e la zero, la pământ. Ni s-a spus că nu mai au surse să plătească baza, dar nici nu ne cedează nouă, să o punem în funcțiune. Birocrația la un moment dat te dezarmează.



Oatu Sorin, primarul comunei Ștefan cel Mare:Sunt mai multe lucruri pe care nu reușesc să le fac. În primul rând, sistemul de canalizare. Nu am reușit din cauza bugetului mic, dar încercăm. Și extinderea rețelei electrice la două locuințe.

Găină Iulian, primarul comunei Tarcău:De 12 ani umblu după apă și canal. Din cauza densității populației, nu aveam punctaj.Când s-a terminat de pus la șes, unde e mult mai ușor și mai economic de lucrat, pentru faptul că au ajuns și la noi am 912 metri pe neeligibil (de la ultima casă din satul Măciucași până la prima din Straja). De la racordul de alimentare obligatorie de la Apa Bicaz până la primul consumator, mai am încă 1,3km. Astea le-au trecut pe neeligibil și trebuie să plătesc  37 de miliarde de lei și nu știu de unde. Am acceptat așa ca să nu mai stau încă 12 ani. Am deschis ofertele și suntem  în analiză.


Dana Ursache, primarul comunei Tașca: Mi-aş dori să pot oferi tuturor o viaţă mai mult decât decentă, nu doar pentru supravieţuire, ci şi pentru împlinirea idealurilor lor. Mai ales copiilor, le-aş facilita un viitor aşa cum şi-l doresc.


Lucaci Ștefan, primarul comunei Tămășeni:Ceea ce nu am reușit, și  mi-am dorit foarte mult, este sala de sport de la Adjudeni, care a fost începută cu un campus școlar cu foarte mult timp în urmă, prin 2007-2008. Atunci n-au mai fost finanțări și a rămas într-o stare degradabilă. Am făcut demersuri și către Ministerul Dezvoltării și m-au redirecționat către CNI. Într-un final, am primit de la CNI un răspuns recent în care mi-au cerut să facem din nou o expertiză și să trimitem  toate documentele, că vom fi, probabil, pe lista de finanțare anul acesta. În rest, toate au mers cum trebuie.


Vasile Mărculeț, primarul comunei Timișești:Nu consider că ne-am fi dorit să facem un proiect și nu am avut posibilitatea de a-l realiza. Totuși suntem puțin dezavantajați de cadrul legislativ care prevede scutirea de taxe pentru operatorii celor două captări de apă de pe teritorilul comunei; bugetul nostru fiind unul mic nu avem posibilitatea să plătim cofinanțările neeligibile ale unor proiecte. Un alt impediment ar fi ariile de restricție ale captărilor de apă subterană datorită cărora întâmpinăm dificultăți în atragerea investitorilor.


Lupu Dan-Marian, primarul comunei Trifești:Merg pe deviza:  Dacă încerci, faci.


Butnariu Petru Dorin, primarul comunei Ţibucani:Modernizarea căminului cultural. Am încercat mai multe suse de finanțare și nu mi-a ieșit. Din bugetul local, nu am banii necesari.

Tănăselea Ion, primarul comunei Urecheni: Problema cea mai arzătoare pentru comuna Urecheni este rețeaua de canalizare și o stație de epurare. Bineînțeles că noi am făcut toate demersurile necesare, am depus proiectul pe AFIR. Din păcate, a fost eligibil, dar fără finanțare. Așteptăm răspuns și căutăm și alte surse de finanțare. Apropo de fonduri europene, implementarea lor e imposibilă uneori din cauza lipsei fondurilor, nu a neimplicării primarilor din zonă.

 

Maria Adriana Petrariu, primarul comunei Vînători- Neamț: Am o durere: Campusul școlar. În anul 2007, MECT a  elaborat “Programul Național de Educație și Formare Profesională pentru dezvoltarea integrate a zonei montane” în care a fost inclus și Consorțiul- Seminarul Teologic Liceal Veniamin Costachi Mănăstirea Neamț și SAM Vînători-Neamț, fiind aprobată totodată o temă de program pentru unitatea de învățământ SAM Vînători-Neamț care conține printre altele: Construcții Spații de învățământ și anexe (24 săli de clasă, ateliere, cantina, garsoniere, cămin etc), Construcție Fermă didactică, Construcție Pensiune Agroturistică. Lucrările la această investiție s-au sistat politic în data de 20.02.2010 înregistrând un PROCENT DE REALIZARE a investiției inițiale de 17, 33% și acumulând arierate în valoare de 8.028.632,18 lei. Au urmat zeci de drumuri la ministere (MECT și MDRAP) pentru reluarea lucrărilor. De abia în 2014, cu sprijinul președintelui Consiliului Județean Neamț, am reușit să primim finanțare de la guvern pentru plata arieratelor associate acestor investiții, în conformitate cu art. 21 din OUG 74/2014. În dorința de a continua investiția initial, deși știam că acest MEGA proiect NAȚIONAL este foarte greu de pliat pe condițiile impuse de finanțatorii UE, comuna VÎNĂTORI- NEAMȚ a depus cerere de finanțare în cadrul POR 2007-2013, Axa prioritară 3, DMI 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formarea profesională continuă, Apel de proiecte pentru fondurile relocate POR conform Deciziei Comisiei C(2013)/9772 finale din 19.12.2013. Cererea de Finanțare a fost respinsă după multe verificări, din cauza unei probleme juridice la proprietatea pe care a început construcția fermei didactice. Munca depusă pentru a ajunge cu acest proiect  până la ultima etapă de verificare  (8 luni de zile de verificări) a fost TITANICĂ. Deși decizia finală a fost dureroasă pentru noi având în vedere ce eforturi s-au depus, mai dureros e să vedem zilnic aceste clădiri care vor începe să se degradeze. Așadar, ne-am adunat energiile și am pornit din nou pentru a căuta soluții pentru finalizarea acestei investiții, prin păstrarea/schimbarea destinației. Sperăm să rezolvăm, tot cu ajutorul președintelui Consiliului Județean Neamț. Nu ne dăm bătuți!


whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
3 Comentarii
  1. Ghirvu Eugen spune

    Comuna Bahna nu face parte din acest judeţ , sau suntem lasaţi pe dinafară ?
    Vă aduc la cunoștință ca drumul județean DJ 159 este un dezastru , în adevăratul sens al cuvântului. Plus , nici drumul județean DJ 159 B nu arată deloc bine !

  2. Adrian spune

    Comuna Ceahlau nu este in judetul Neamt…..ca de obicei…

  3. Vasili spune

    Comuna Brusturi nu face parte din jud.Neamt.?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate