Cafeneaua din Parcul Central…cat a fost vis si cat realitate?!

Din cate se poate observa, administratia locala a fost iute de mana realizand si proiectul pentru cafeneaua din parcul central. In foto nr. 1 se poate vedea cum aceasta cafenea inghite toata partea din spate a parcului, respectiv spatiul verde, balustrada unde sunt montate bancile si scarile din lateralul Teatrului Tineretului care duc la o platforma de beton de inaltimea cafenelei, aprox. 4 metri. Practic un cub de beton pe care sunt montate 3 banci (foto nr. 1). Din foto nr. 2 se poate vedea, de aproape, cum mesele cu scaune erau plasate pe spatiul verde din parc care a fost transformat in trotuar si, respectiv terasa. In fapt, cei 530 mp concesionati de Primaria Piatra Neamt catre Authentic Pub S.R.L. reprezentau doar partea ce afecta constructia nu si terasa aferenta care se afla pe trotuarul ce a fost rupt din spatiul verde. Pentru toate aceste barbarii cu parcul central, Primaria concesiona mp de teren la doar 2 lei/mp/luna. Sa fie suficient castigul municipalitatii pentru asa o cladire impunatoare si pentru atatea modificari si “slutiri” ale parcului? Decenta ma indeamna sa nu raspund, desi toate acestea se faceau in dauna singurului proprietar de drept care revendica exact suprafata pe care urma sa se ridice cafeneaua. Sa fie oare vorba de rea credinta? Cert este ca, din declaratiile Primarului Gheorghe Stefan, suprafata de 530 mp teren concesionat, ulterior 318 mp, reprezinta doar 2,25% din dimensiunea parcului. Un paradox, proprietarul ce revendica suprafata de 946 mp din parc este si singurul. In trecut, pe intreg parcul central de astazi s-au aflat o frizerie, o cofetarie, o librarie, un restaurant…etc Sa fie vorba de reaua credinta a administratiei locale de a restitui in natura aceasta  singura suprafata revendicata din Parcul Central? avand in vedere ca, din spusele primarului ,318 mp reprezinta 2,25% din parc, iar ceea ce revendic eu reprezinta de 3 ori mai mult, adica 6,7 % din intreg parcul care are peste 14.000 mp!!! La fel de adevarat este ca, Primaria inchiriaza suprafata pe care eu o revendic, in natura, si asupra careia actiunea mea este admisa la CEDO. Este evident ca, sumele pe care le vor plati cetatenii orasului Piatra Neamt pentru terenul pe care-l revendic vor contine si chiria pe care Primaria a incasat-o tot anul, aceasta reprezentand unul din atributele dreptului de proprietate – jus fruendi – dreptul de a culege fructele, acestea fiind fructe civile. Din 2009 – cand terenul pe care-l revendic a trecut in domeniul privat al municipalitatii, cu scopul expres al lipsei de utilitate publica – si pana la punerea in posesie a proprietarului de drept, sumele de bani incasate sau nu de Primaria Piatra Neamt vor fi solicitate la CEDO ca prejudiciu nerealizat, fiind evident ca  jocul de poker “la mana moarta” a fost aplicat si in situatia terenului revendicat. In foto nr. 4 se poate observa ca indragitul parc central pentru care nu este cu putinta sa se rupa o bucata si pentru proprietarul de drept, dar pentru alti smecheri se poate, langa zidul bisericii Sf. Ioan se afla spatiu verde care ulterior a fost transformat in pietris (foto 3) pentru a se concesiona si rezulta profit, evident pentru Primarie.

Astfel, chiar si un om de rea credinta si-ar pune acesta firesca intrebare. La mijloc este vorba de rea credinta? O dorinta indirecta de a-l taxa pe proprietar de o spaga groasa? Sau pur si simplu de ticalosie? Sunt intrebari justificate, legitime, dar puse fara rea credinta.

Astept si un drept la replica la aceste intrebari legitime privitoare la reaua credinta, pro sau contra, desi documentatia si istoricul acestui caz sunt prea evidente. Sunt curios daca biroul de presa al primariei –  platit din banii cetatenilor orasului Piatra Neamt- va redacta un raspuns rational, de bun simt, realist din care sa nu razbata reaua credinta, documentarea superficiala si lipsa de seriozitate. Am incredere ca cei competenti sa ofere un raspuns realizeaza ca deja suntem in sec. XXI, membrii deplini UE, NATO…etc iar cei din UE accepta mistificarile atunci cand e vorba de un film SF sau de basmele cu “Praslea cel voinic si merele de aur”. Sunt constient ca, gafele, prostiile comise fara rea intentie si posibilele manarii ale administratiei locale vor fi platite ca o pedeapsa nemeritata din banul public. Eu nu doresc asa ceva, de aceea solicit autoritatilor locale o analiza profunda, matura din care sa reiasa ca are mila de banul public.

Va urma…

            Avocat  Gheorghe Adrian Popa