ATELIER EUROPEAN ˶MEMORIAL DE LA SHOAH˝

8

Seminar Pestalozzi organizat cu susținerea Comisiei Europene Coordonat de Serviciul de Relații Internaționale de Formare din cadrul Programului Consiliului Europei pentru Dezvoltare Profesională a Personalului din Educație având ca temă
Istoria Holocaustului și prevenirea crimelor împotriva umanității

La 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite decidea ca data de 27 ianuarie să devină Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, prilej cu care s-a desfășurat anul acesta Marșul vieții la care au participat 24 de supraviețuitori ai Holocaustului pe o distanță de trei kilometri de la Auschwitz la Birkenau (la 27 ianuarie 1945 trupele sovietice eliberau Lagărul de Concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia).
Recunosc că acest capitol, din istoria nu foarte îndepărtată, avea în mintea mea multe semne de întrebare, însă odată cu participarea la Atelierul Europen ˶MEMORIAL DE LA SHOAH˝ la Paris în perioada 24-29 noiembrie 2013, am găsit și posibilele răspunsuri. În calitate de cadru didactic la Liceul Tehnologic Economic-Administrativ Piatra-Neamț, am completat un formular de aplicație de pe site-ul www.coe.int/pestalozzi și împreuna cu alte două cadre didactice din județul Neamț am fost selectată alături de profesori din Grecia, Italia, Spania, Franța pentru a participa în cadrul centrului muzeal ˶MEMORIAL DE LA SHOAH˝ la diverse seminare și activități de inițiere în istorie și practici pedagogice pe tema Holocaustului, vizite la diverse alte muzee de acest gen.
Deschiderea lucrărilor atelierului a avut loc în prezența dnei Carole Reich, responsabil de proiect din cadrul Consiliului Europei, a dlui Bruno Boyer, reprezentantul relațiilor internaționale în cadrul Memorialului Holocaustului.
Dar ce este Memorial de la Shoah?!
Cei mai mulţi dintre istoricii israelieni şi chiar o parte dintre istoricii francezi preferă să folosească termenul biblic de origine ebraică Shoah, folosit de evrei cu sensul de ˶catastrofă încă din Evul Mediu şi, ulterior, preluat şi standardizat în anii 1950 cu sensul de genocidul secolului al XX-lea; holocaust.


Este un Muzeu al Holocaustului situat în centrul istoric Marais din Arondimentul 4 al Parisului, pe o suprafață de 5000 mp, un centru modern de documentare și educație, care include:
Videoteca: 2000 de filme de toate genurile realizate din 1910 până în prezent: ficțiune, documentare, animație, telefilm, conferințe, întâlniri, mărturii audio-video ale supraviețuitorilor Holocaustului, inclusiv 47 de mărturii ale supraviețuitorilor țigani în versiuni originale, nesubtitrate. Un fond de filme yiddish este în curs de constituire, iar numeroase titluri sunt disponibile în engleză.
Fonoteca: un bogat patrimoniu muzical ilustrând tradițiile, folclorul, istoria, cântece liturgice, iddish, cântecele lagărelor și ale ghetourilor, emisiuni radiofonice, discursurile lui Hitler și nu numai.
Resurse multimedia: 300 de site-uri despre Holocaust, genocidul secolului al XX-lea, o colecție de 40 CD-ROM-uri cu imagini din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, 87 de ore proiecții de arhivă din perioada 1940-1946. De asemenea la CEM-Centre d΄enseigment multimedia (colecții audiovizuale) sunt păstrate proiectele pedagogice, de orice fel, desfășurate de colegii și licee în călătorii de studiu la Auschwitz sau la Concursul Național al Rezistenței și Deportării.
Fototeca: 120.000 de fotografii straniu luminate dintre care 3000 aparțin copiilor deportați de Franța în lagăre între 1942-1944
Muzeul: ziare, documente, acte de identitate, afișe, decrete de mobilizare, obiecte de îmbrăcăminte ale deportaților, gamele, cufere, scrisori recuperate din taberele de concentrare, obiecte personale etc.
Zidul numelor: sunt gravate 76.000 de nume de evrei: bărbați, femei și copii (11.000).

Cripta: locul de reculegere, o mare stea a lui David sculptată în marmură neagra, este un mormânt simbolic, care conține cenușa a milioane de victime ale persecuției antisemite, recuperată din lagărele de concentrare de la Auschwitz și din Ghetoul din Varșovia.

Seminarele au avut următoarele teme:
– Fundamentele ideologiei naziste
– Etapele ˶Soluției finale˝
– Viața evreilor în Franța și Europa înainte de Holocaust
– Genocidul țiganilor
– Persecuțiile homosexualilor în timpul reginului nazist
– Războaie și violențe asupra maselor în sec. al XX-lea
– Cum să se predea Istoria Holocaustului, metode pedagogice
– Filmele și Holocaustul: documentare de arhivă, documentare bazate pe mărturii, lung metraje cinematografice de ficțiune, seriale de televiziune

Iată câteva titluri de filme și nume celebre de regizori:
– Criminalul, Orson Wells, 1954
– Noapte și ceață, Alain Renais, 1956
– Lista lui Schindler, Steven Spilberg,1994
– Viața e frumoasă,Roberto Benini,1997
– Trenul vieții, Radu Mihăileanu, 1998
-Pianistul, Roman Polanski, 2002
Specialiștii care au susținut aceste seminare au fost:
Alban Perin ̶ specialist în științe politice, Georges Bensoussan ̶ redactor-șef al Revistei de istoria Holocaustului, Phillppe Boukara ̶ istoric în cadrul memorialului, Bruno Boyer ̶ responsabil de relații internaționale în cadrul Memorialului, Régis Schlagdenhauffen ̶ sociolog, cercetător în cadrul Școlii de Înalte Studii și Științe Sociale, Ophir Levy ̶ profesor la Universitatea Paris III, Cristophe Tarriscone ̶ profesor de istorie-geografie și formator la Academia din Grenoble.
Alte puncte importante din program:
– Vizita la Muzeul de artă și istorie iudaică a creat oportunitatea de a afla informații din Evul Mediu până în zilele noastre despre comunitățile evreiești din Europa și adăpostește manuscrise, obiecte unice de cult, de artă și istorice, arhivele afacerii Dreyfus, opere de Chagall sau Modigliani.Tot aici sunt deschise în timpul anului expoziții tematice de fotografie și grafică ale artiștilor contemporani, cu caracter temporar sau permanent, concerte, spectacole pentru copii, conferințe, vizionări de filme, precum și numeroase activități pedagogice de tip atelier pentru elevii tuturor – -Vizita la Drancy ̶ lagăr nazist, locul de triere și detenție pentru evreii care au fost ulterior deportați în lagărele de exterminare din Polonia. Drancy este o suburbie în nord-estul Parisului de unde au plecat 64 de transporturi feroviare, 70.000 de evrei deportați dintre care doar 1542 au rămas în viață la 15 august 1944; o zonă de locuințe transformată în lagăr de internare. La 23 septembrie 2013 și-a deschis porțile Memorialul Holocaustului de la Drancy, centru istoric ce permite noilor generații să cunoască mecanismele care au condus la comiterea crimelor împotriva umanității.
Gratuit și accesibil tuturor, construit într-un perimetru de 2500 mp, pe cinci nivele, o expoziție permanentă, o sală de conferințe, mai multe săli de cursuri pedagogice, un centru de documentare, tehnologie touchscreen etc.Aici am avut ocazia unică de a întâlni în carne și oase o supraviețuitoare din lagărul de la Auschwitz, Ida Grispan ale cărei confesiuni m-au făcut să înțeleg că fiecare dintre noi avem datoria să promovăm toleranța, non-violența, să priveghem, pentru ca somnul rațiunii să nu mai nască monștri, pentru ca astfel de greșeli în istoria umanității să nu se mai repete, să nu mai permitem celor care doresc să dețină puterea cu o mână forte să conceapă mijloace industriale de ucidere în masă cum au fost cele șase lagăre de exterminare:
1. Auschwitz – Birkenau 2. Treblinka 3. Chemno 4. Belzec 5. Sobibor 6. Maidanek unde și-au găsit sfârșitul șase milioane de victime.

Ultima etapă a atelierului a constituit-o prezentarea concluziilor și înmânarea diplomelor de participare.
Acest Memorial de la Shoah consider că este un remediu contra uitării și iți poate forma o imagine holistică a fenomenului Holocaust. Pentru mine a fost o experiență emoționantă prin tragismul evenimentelor evocate, dar în același timp m-am simțit privilegiată că am avut acces direct la ˶sertarele istoriei˝.
Scopul acestui atelier nu a fost de comemorare, de trecere în revistă a unor evenimente, ci în primul rând de educare, dintr-o perspectivă optimistă pentru noile generații căci deviza Memorialului este : ˶E necesar să înțelegem trecutul pentru a lumina viitorul.˝
Mirela Clopoțel,

profesor de Limba și literatura română

la Liceul Tehnologic Economic-Administrativ, Piatra-Neamț

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
8 Comentarii
  1. legio spune

    Cand se va face un proces al comunismului si cand se vor comemora zecile de milioane de morti de pe urma comunismului, apocalipsa adusa pe pamant de evrei? sau asta…….nu se tine.Cate generatii vor mai fi nevoite sa asculte aceste neadevaruri? Cat despre dta dle Weissman, sa fii sanatos acolo unde esti , ca multi creligionari ai dtale si-au pus palma in fund si au fugit prin SUA,Israel si prin tarile europene care nu fusesera vandute comunistilor rusi si pe noi ne-au lasat sa ne ,,bucuram” de binefacerile comunismului rusesc si la mana procurorilor,judecatorilor evrei de meserie croitori ,tamplari,comersanti,crasmari si nu in cele din urma la mana unor tortionari tot de aceiasi natie.

    1. weissman spune

      Legio am fugit de antisemiti ca dta si de comunisti antisemiti. Ma bucur in fiecare zi cind vad ca am scapat de voi. Piatra era plina de evrei care au fost alungati si de atuci arata Romania asa cum se poate vedea azi. Sanatate si succes pentru viitorul Rominiei fara antisemiti.

  2. feraru marcel spune

    Nu putem decat sa-i multumim profesoarei Clopotel pentru grija ei de a ne informa. Si d-lui Iosub care-o sa-mi cenzureze si comentariul asta.

    1. weissman spune

      Sunt evreu nascut in piatra neamt SI locuesc in Israel. Am citit articolul si sper ca intradever nu vomuita niciodata shoua. Im pare bine ca la piatra neamt nu se uita.

      1. feraru marcel spune

        Asa e omule alb, nu se uita nimeni in gura clopoteilor. Shalom si sa fii sanatos acolo unde traiesti acum.

        1. weissman spune

          Dupa nume mi se pare ca suntem de acelas neam?.

          1. feraru marcel spune

            Nema tata Weiss, nema. Poate ne-am intalnit vreodata, dar neam….nu. Imi pare rau, zau,ca mie-mi place Ofra Haza. Mai folosesc din cand in cand „cusher”, nu-l reneg pe Iisus, in general respect poporul evreu, dar cand vine vorba de comemorari, ma duc cu gandul la Ip si la Traznea si la Moisei, unde s-au savarsit mii de Romani ucisi de Unguri si pe care nu avem voie sa-i amintim, ca cica am fi nationalisti si xenofobi. Atat tati Weiss. Si…..nu suntem antisemiti! Vrem doar ca istoria sa fie mai cuprinzatoare si detaliata. Shalom din nou, c-am inteles ca se traduce prin PACE. Mi-a facut placere sa „discut”cu dumneata.

          2. feraru marcel spune

            Domnule Weiss, va rog sa-mi raspundeti cinstit daca puteti. Filmul „Istoria lumii” al celebrului regizor si actor de origine evreiasca Mel Brooks, va place ? L-ati vizionat ?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate