„Am cerut dreptate în toate felurile în care m-a învățat disperarea. N-am primit niciun răspuns”

0

Să fie ziua de astăzi despre el, poetul, romancierul și preotul nemțean despre care s-a aflat dureros de târziu. Despre „Ora 25”, cartea tradusă în peste 30 limbi care a făcut înconjurul lumii din momentul în care a văzut lumina tiparului, în anul 1949. În România însă, a fost nevoie de 4 decenii de așteptare până a primit într-un final „unda verde”.

Constantin Virgil Gheorghiu s-a născut în 1916 într-un mic cătun al satului Războieni (Neamț) la doar o lună după ce România a intrat în război. Este considerat și acum, după 71 de ani de la publicarea cărții care l-a făcut celebru, marele necunoscut pentru cititorii din România.

Ca o avanpremieră a unui succes greu de contestat, pe a 4-a pagină a cărții descoperim scrisoarea lui Mircea Eliade către Virgil Gheorghiu:

Dragă domnule Virgil Gheorghiu,
Sfârșesc de citit romanul dtale și nu mă încumet să mă culc înainte de a-ți spune, măcar în câteva cuvinte, cât sunt de entuziasmat. Te felicit din toată inima și te asigur că voi face tot ce-mi stă în putință ca acest roman să vadă cât de curând lumina tiparului. N-am citit nimic, în nici o literatură, care să se apropie, cât de departe, de teroarea istoriei pe care o îndură personajele dtale. Consider Ora 25 una din cele mai mari cărți ale generației noastre, din toate țările.Evident, așa cum se întâmplă întotdeauna, defectele sunt pe măsura talentului: adică, tulburătoare. Dar sunt sigur că o nouă revizie a manuscrisului le va putea lesne înlătura. Încă o dată, felicitări! 

Ora 25” prezintă drama celui de-al Doilea Război Mondial din perspectiva unui țăran român, Johan Moritz, un nume cu valențe multiple care-l va costa 13 ani din viață în 106 lagăre diferite. Pe lângă acest aspect, se face vinovat de „păcatul” de a fi însurat cu Suzana, o femeie care devine obsesia șefului de post, cel care ajunge să-i pecetluiască soarta românului trecându-l pe un ordin de rechiziție, ca și „băiatul ovreiului din sat”.

De aici, istoria îl face să treacă mereu drept altcineva: trimis în lagăr alături de evrei (În România, la canal) capătă alt nume, Iacob Moritz. Evadează într-un final alături de trei tovarăși din lagăr și ajunge la Budapesta unde este abandonat de aceștia, prins de poliție și închis ca spion român. Autoritățile maghiare îl vând Germaniei sub numele de Janos Moritz, ajunge apoi într-o unitate SS, evadează din nou alături de câțiva prizonieri francezi iar americanii îl consideră german. O viață de chin, deznădejde și resemnare trăită însă cu o demnitate aparte, absolut cutremurătoare.

În 1938 am fost în lagărul de evrei din România. În 1940 în lagărul de români din Ungaria. În 1941, în Germania, într-un lagăr de unguri…În 1945, într-un lagăr american. Alaltăieri am fost eliberat de la Dachau. Triesprezece ani de lagăr…am fost optsprezece ore liber. Până la urmă m-au adus aici.

Este o carte care face cinste literaturii române și care, în opinia noastră, nu ar trebui să lipsească din biblioteca nimănui. Mai mult decât atât, este accesibilă la Biblioteca G.T Kirileanu unde, în această perioadă, termenul de împrumut este prelungit. În cazul în care v-am stârnit curiozitatea (și sperăm să fie așa), ne-am bucura să aflăm impresiile voastre.

Lectură plăcută!

whatsapp

aplicatie android ziar neamt

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate