Alin Antochi, secretar de stat la Ministerul Justiţiei despre denunțul calomnios
La mai toate țările care au ieșit de sub comunism, una dintre primele griji a fost să desființeze meteahna sovietică de a se face reclamații nefondate, deoarece mai toate tribunalele erau pline de procese demarate pe denunțuri calomnioase.
La noi, din păcate, în continuare oricine poate da în judecată doar ca să poarte prin tribunale pe oricine și, cel mai grav, oricine poate face plângeri penale împotriva oricui și să scape basma curată chiar dacă se dovedește că plângerile erau mincinoase și calomnioase.
Lipsa unei reglementări clare a denunțului calomnios și mai ales imposibilitatea organelor de cercetare penală de a lua măsuri contra celor care fac astfel de denunțuri, scoate din buzunarele românilor sute de milioane de euro anual. Mai concret, dacă un om rău intenționat vine la poliție în fiecare zi și face câte o plângere penală pe fapte inventate pentru un alt om, anchetatorii sunt obligați să deschidă dosar penal după dosar penal și nu pot să ia nici o măsură decât în cazul în care cei reclamați penal dau în judecată la rândul lor pe reclamagiul calomniator.
Pe lângă cheltuielile fantastice provocate de denunțurile calomnioase și de procesele neîntemeiate deschise, mai este și latura tragi-comică ce duce justiția din România în derizoriu atunci când apare câte un individ care dă statul român în judecată și cere retrocedarea Moldovei pe motiv că el este urmaș a lui Ștefan Cel Mare.
Opinia domnului Alin Antochi, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, despre reglementarea denunțului calomnios:
