ALDE: Prezentare elegantă a candidaților pentru Parlamentul European

Prima lansare regională a candidaților ALDE la alegerile europarlamentare a fost organizată, sâmbătă, la Sala Ateneu din Bacău. Călin Popescu Tăriceanu, președinte al partidului și al Senatului României, însoțit de un veritabil nucleu de candidați de forță (Norica Nicolai, Renate Weber și Varujan Vosganian), a beneficiat de un spațiu de manifestare adecvat unei acțiuni civilizate, asigurat de liderul județean, deputatul Constantin Avram. Sala de 400 de locuri, gazdă a Filarmonicii „Mihail Jora”, cu o acustică rezoabilă dublată de o sonorizare corectă, a oferit confort participanților din județele Bacău, Neamț, Vrancea și Galați. Alegerea orașului, în contul reprezentării naționale a județului județului, este susținută de rezultatele electorale obținute de organizația județeană la ultimele alegeri parlamentare de la noi, Bacăul situându-se aproape la egalitate, pe primul loc, cu Prahova.

Cu secretarul general Daniel Chițoiu în rol de MC, liberalii au oferit un recital de discursuri de prezentare și susținere din care, neobișnuit pentru România, au lipsit exaltarea și expresiile bombastice. Pe lângă demonstrațiile de oratorie firești pentru Norica Nicolai și, mai ales, Varujan Vosganian, s-au remarcat o serie de tineri și Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești. Au participat demnitari guvernamentali promovați și susținuți de Bacău, în frunte cu ministrul Viorel Ilie, a fost prezentat avocatul Sorin Umbrărescu, candidat local pentru Parlamentul European. În afară de Norica Nicolai (locul 1 pe listă), Renate Weber (3) și Varujan Vosganian (5), au beneficiat de prezentări (în lipsă) și ceilalți candidați din primii 10, printre care Daniel Barbu (2), Ovidiu Silaghi (4), Andrei Gerea (6), pluscelebrul universitar clujean Radu Silaghi Dumitrescu (7), inventatorul sângelui artificial. Totul sub genericul dat de sloganul de campanie – România. Respectată în Europa.

Norica Nicolai: E greu să acceptăm în continuare o Europă a unor lideri aroganți

Şirul discursurilor a fost deschis de Norica Nicolai. De la bun început a plasat o aluzie către președintele Iohannis, anunțând că „pe 26 mai vom vedea că am lucrat bine”. A evocat momentul istoric de la 1 ianuarie 2007, intrarea oficială în UE, cu un guvern condus de Călin Popescu Tăriceanu. La zi, a subliniat că preşedinţia UE nu e asigurată de Iohannis, nici de PNL, nici de USR sau alte forţe politice care nu obosesc să prezinte în Europa cât de hoţi şi corupţi suntem, ci de coaliţia de guvernare. A insistat că trebuie să le spunem europenilor că „bunăstarea lor şi creşterea lor economică se datorează şi celor 4 milioane de români care şi-au pus inteligenţa şi braţele de muncă în slujba lor”. Iar ei trebuie să ne mulţumească pentru asta.

„Ştiu foarte bine ce ştiu. Ştiu foarte bine ce înseamnă Parlamentul European, ştiu bine că sunt româncă, ştiu bine că îmi iubesc această ţară şi ştiu bine că am lucrat şi voi lucra pentru ea. Şi asta ştiţi şi voi. Dar dacă iubim Europa, dacă respectăm Europa, şi Europa trebuie să ne iubească şi să ne respecte pe noi”, a fost declarația de credință a Noricăi Nicolai. A continuat amintind, cu de la părintele fondator Jean Monnet citire, că trebuie să recunoaștem cu luciditate că Europa care lucra pentru cetățeni are o problemă. În ultimii ani, s-a îndepărtat de cetățeni. A lucrat mai mult pentru guverne și în beneficiul guvernelor. S-a reținut o clarificare naturală: „Europa viitorului trebuie să fie una a egalilor. Nu suntem nicio clipă mai prejos decât ei. Este foarte greu să acceptăm în continuare o Europă a unor lideri aroganţi. Nu pot spune că instituţiile europene sunt arogante, dar sunt birocratice. La această birocraţie de Bruxelles contribuie şi o nefericită birocraţie de Bucureşti care nu ne permite să accesăm fonduri europene aşa cum ar trebui s-o facem”. Cât privește liderii aroganți, aceștia ne dau lecții, ne spun despre stat de drept și corupție, când ei înșiși sunt toleranți la corupție. Cazul de studiu prezentat e unul clasic. Cei din Vest au închis dosarul EADS, în Germania fiind o liniște totală de parcă nu s-ar ști că nu poți vorbi despre mituiți ignorând mituitorii.

N-a lipsit clasicul atac la PNL, partid preocupat excesiv de Transilvania, partid care ne spune că trebuie să executăm, să nu ne revoltăm, să nu ne vedem interesele. „Mă bucur că m-au exclus din acel partid care a ajuns un neam de slugi. Adevăratul liberalism este aici. Asta trebuie să le spunem în această campanie. Şi partidului înjurăturilor permanente care este USR. Nu lucreză pentru această ţară, a fost impus de Bruxelles. S-a testat în România cu guvernarea tehnocrată”, a adăugat europarlamentarul care dschide lista de candidaturi. Aproape natural a amintit-o pe moralista Clotilde Armand care dă lecţii după ce a supravegheat pe milioane de euro o autostradă care nu se face. În lista de furnizori de lecții inacceptabile l-a inclus pe președintele Macron al Franței. El „doreşte ca armata să stea de vorbă cu cetăţenii pentru cu dumnealui ca lider politic nu e în stare şi se erijează într-un fel de miliţie spirituală, ideologică a Europei”.

Nu în ultimul rând, a spus că nu trebuie să uităm că, atunci când democraţia risca să se prăbuşească în România, „o singură voce, cu toate riscurile, s-a bătut pentru ea. A fost Călin Popescu Tăriceanu”.

Renate Weber: Ce e urât la adresa României vine din țară

Cunoscuta militantă pentru drepturi civile, originară din județul Botoșani, s-a arătat întristată când vede „politicieni şi demnitari ai statului român care calcă în picioare ţara care le-a oferit aceste poziţii. Niciodată nu ar îndrăzni vreun oficial european, de oriunde ar fi el, să se poarte urât, să se exprime urât la adresa României, dacă asta nu ar veni din ţară. Din păcate avem preşedinţi ai României care şi-au denigrat ţara. Nici opoziţia nu ar trebui s-o facă pentru că una este jocul politic şi alta e ţara”. În susținere a descris situația președinției rotative a Uniunii pe care o asigurăm. S-a spus că suntem incapabili s-o asigurăm, denigrarea constantă avându-l în frunte, ca prim exponent, pe Klaus Iohannis. Cei de afară se aștepau să nu reușim nimic și de aceea supriza dată de performanța președinției semestriale, asigurate de Guvern, e cu atât mai mare.

„Există o percepţie generalizată că UE trăieşte pentru supravieţuirea şi continuitatea structurilor ei birocratice. Această percepţie este foarte dăunătoare pentru că vom vedea că în alegerile care vin va exista o intenţie foarte clară de a trimite suficient de mulţi membri din extrema dreaptă şi din extrema stângă, în egală măsură, care să o distrugă din interior. Eu sper din suflet ca România să trimită în Parlamentul European oameni care să contribuie la reformarea acestei structuri, la aducerea ei aşa cum a fost gândită aproape de cetăţeni, la o debirocratizare, la mai puţin micromanagement pe care îl vedem că se face în acest moment, dar cu sigurnţă la continuarea acestui proiect care asigură pacea pe continent. Şi pacea nu este puţin lucru”, a mai exxplicat Renate Weber.

Ion Asaftei: Banda celor 4, fibra românească şi un avertisment pentru PSD

Președintele ALDE Neamț a prezentat unul dintre mesajele de susținere. Cu vorbele lui consacrate, a adus un salut al colegilor și, în special, al simpatizanţilor ALDE din județ, cei din urmă nefiind deloc puțini. A omagiat pe Norica Nicolai şi Renate Weber, ale căror poziţii în Parlamentul European au fost totdeauna pentru România.

Cu sprijinul lui Dumnezeu şi al poporului român, a adăugat Asaftei, nu vom mai trimite în PE figuri precum „Banda celor 4 care ne fac de ruşine în Europa şi în lume. Aş numi aici pe Monica Macovei, pe Traian Ungureanu, pe Cristian Preda, pe Sigfried Mureşan, oameni care se adapă, dacă îmi permiteţi, de la sursa esenţială a răului şi antiromânismului. Parcă îi sfătuieşte Satana şi nu altcineva. Marea problemă e să trimitem în PE oameni adevăraţi, oameni cu fibră românească, cu conştiinţă românească. Să înţeleagă Europa că noi am dat foarte mult Europei şi Europa a dat foarte puţin pentru România. Nu suntem un popor care să stea în genunchi”.

A încheiat prin a transmite aliaţillor de la PSD că trebuie să aibă un candidat unic la preşedinţie şi acela e Călin Popescu Tăriceanu. „Dacă PSD nu va merge pe această idee, înseamnă că nu a învăţat nimic din greşelile trecutului”, a punctat vicepreședintele CJ Neamț

Varujan Vosganian: Conuăm visul. Europa începe la noi acasă

Cu origini vrâncene, născut la Craiova, şef la ALDE Iaşi, la Constanţa ca acasă, cu soţie din Ploieşti, vice peste scriitorii români și având în portofoliu o sumedenie de alte funcții, Varujan Vosganian s-a declarat aproape resemnat cu apelativul Văru’ Jan, cum i se adresează moldovenii. Să faci un rezumat al unui discurs de-al său e o încercare grea, dar nici nu ai cum și unde să-l transcrii integral. Văru’ Jan trebuie văzut și „consumat” pe viu.

Și-a exprimat recunoştinţa pentru voturile obţinute la Bacău în 2016: „Noi, toţi parlamentarii ALDE, într-un fel ne tragem de la Bacău. Deşi sunt preşedintele filialei Iaşi, sunt într-un fel şi deputat de Bacău. Dacă nu era scorul obţinut de Bacău, era posibil ca mulţi să nu fim ce sutem azi. Noi toţi parlamentarii ALDE într-un fel ne tragem şi de la Bacău”.

A amintit de noaptea Anului Nou 2007, când împreună cu prietenul Popescu Tăriceanu a sărbătorit intrarea României în Uniunea Europeană: ”A fost ca un vis, dar când te trezeşti în zori nu mai seamănă. Continuăm visul. Europa începe la noi acasă. O Europă a încrederii, fără mecanisme de verificare, fără Schengen, cu frontiere geopolitice, dar fără frontiere artificiale create în propria Uniune, care e una a şanselor egale”.

Pe Iohannis îl consideră nedemn pentru România. L-a criticat foarte dur pentru declarațiile legate de poporul și, apoi, națiunea moldoveană de peste Prut. A emoționat pledoaria sa pentru națiune, pentru popor. Poporului nu poți să-i dai cu flit în maniera președintelui de azi al țării. „Poporul român nu este un popor de muşte”, a marcat Vosganian. Câteva minute mai târziu a revenit și efectiv a tunat: „Desfid pe oricine spune că malul stâng al Prutului nu este pământ românesc”. Din aceeași linie de abordare, s-a reținut: „Principala mea funcţie, pe care o slujesc, este numele meu. Fiecare om ar trebui să îşi cultive prestigiul propriu. Ar trebui să fie de ajuns, fără să înşiruiască titlurile. Numele trebuie să fie mai puternic pentru fiecare decât oricare titlu”.

A criticat scurt și sec regimul „acordat” de UE fermierilor noștri: „Nu văd de ce fermierii noştri trebuie să primească subvenţii mult mai mici decât fermierii din Germania. Deşi pământul nostru este mai bun, deşi truda noastră este egală cu a lor, subvenţiile nu sunt la fel”.

Momente aparte s-au construit din expunerea sa despre comunism, o vină istoric insuficient aprofundată și datoria Europei față de noi: „Comunismul noi nu l-am votat. Poporul român s-a manifestat clar în 1946 împotriva comunismului. Comunismul a fost adus la noi de înţelegeri care s-au petrecut peste capul nostru. Comunismul din România, comunismul din Europa Centrală şi de Est e o vină istorică a întregii Europe. Este o vină istorică pe care Europa trebuie s-o accepte. Şi dacă vrem să lecuim rănile cominismului, fie cele din jurul nostru, fie cele din sufletele noastre, Europa ar trebui să ne ajute. (…) Când vorbim de bugete multianuale, trebuie să ne amintim că atunci când Europa de Vest era ajutată de Planul Marshall, noi eram jefuiţi de Uniunea Sovietică. Ceea ce atunci s-a petrecut strâmb, acum trebuie să se îndrepte. Bugetele multianuale ale UE trebuie să aibă în vedere reducerea acestor decalaje istorice pentru care poporul român n-a avut altă vină decât aceea că a dorit cu tot dinadinsul să rămână în ţara lui”. Și din aceste motive, „România trebuie să fie lider regional pentru extinderea într-o bună zi a Uniunii Europene pentru Balcanii de Vest şi pentru Moldova”.

La capitolul PNL, a „prestat” încă o zicere memorabilă: „Norica a spus că noi am plecat din PNL. Dragă Norica, noi n-am plecat din PNL, noi am plecat cu PNL!” Cam la același nivel s-a situat descrierea subtilă a USR: „Dacă mâine este o pană de curent, acest partid nu mai exista. Este un partid al… electricităţii”.

Ca unul care susține constant că „în România sunt foarte armean, dar în afara României sunt Român”, Vosganian a dezvoltat și o descriere plastică a identității de român: „Numele ţi-l poţi schimba, religia ţi-o poţi schimba. În ultima vreme au făcut unii şi operaţii de schimbare de sex. E ceva însă pe care nimeni n-o poate schimba, originea etnică. Dacă te naşti român, nu poţi fi altceva decât român. Ori eşti român, ori nu eşti nimic”. De aici, logic, a venit și verdictul că în calaitate de comisar european nu poți să nu slujești România.

Călin Popescu Tăriceanu: Nu există democraţie condusă de servicii secrete şi procuratură

Recunoscând cât de greu este să vorbești după Varujan Vosganian, președintele Călin Popescu Tăriceanu a susținut un discurs de circa 30 de minute, poate mai puțin penetrant. A trecut în revistă realizări ale României din ultimii ani și exprimat dorințe și visuri în care crede. Astfel, a reluat tema creșterii PIB, a povestit cum am depășit Grecia şi Portugalia. Luând doar componenta de creştere, ca valoare, am depăşit Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Austria, Ungaria, Slovacia, Suedia. Și, menținând ritmul, își dorește să devenim a șasea putere economică a Uniunii, dacă tot pleacă Marea Britanie, nu doar a șasea țară ca populație. E un proiect în jurul căruia ar vrea să vadă unită întreaga clasă politică și întreaga societate, așa cum a fost la aderarea la NATO și Uniuea Europeană.

Strict politic, își dorește să aducă ALDE înaintea PNL pe țară. În București, potrivit sondajelor, problema ar fi rezolvată. În acest, a insistat că are „ambiţia de a convinge că românii liberali se regăsesc în ALDE, nu în cei care mai poartă denumirea de partid naţional liberal”.

Pe un ton moderat, dar ferm, a spus că „în ciuda faptului că am îndeplinit toate criteriile, oficialii europeni ne tratează incorect”. „Spre deosebire de alte partide, am avut curajul să-i criticăm pe liderii europeni care au avut atitudini incorecte faţă de România, dar în acelaşi timp am rămas profund proeuropeni, ataşaţi valorilor europene şi susţinători fără ezitare a viitorului proiect european. Viitorul proiect nu poate să fie cu mai multe viteze, care lasă mai multe state în urmă. Vreau să fie o Europă a solidarităţii, a coeziunii, în care toţi cetăţeni şi toate ţările sunt trataţi pe picior de egalitate. (…) Asta-i Europa în care am crezut că intră România la 1 ianuarie 2007”, a dezvoltat președintele Senaatului.

În privința statului de drept a combătut vocile critice ale celor care, în cel mai bun caz, citesc nişte titluri în ziare: „Au fost ani de abuzuri grave în justiţie, marcate de protocoale secrete între serviciile de informaţii, procurori, unii judecători, ascultări telefonice pe bandă rulantă”. A vorbit de peste 109.000 mandate de ascultare, de obligaţia procurorilor de a face rapoarte către serviciile de informaţii despre progresele înregistrate în anchete, de martori puşi să facă declaraţii false, de garanţia independenţei judecătorilor care nu pot să aibă un procuror desupra lor. A făcut trimitere la practici anii ’50 şi ’60, declarând răspicat că nu e dispus să închidă ochii și să lase România să alunece spre acele practici. N-a uitat de miile de destine distruse în ultimii 14, deci după Victoria lui Traian Băsescu, însă i-a scăpat, în context de promovare politică, un amănunt, anume că timp de 4 ani chiar el a fost prim-ministru. La capitolul scăpări s-a observat încă ceva, cruțarea aproape programatică a lui Victor Ponta. Pe de altă parte, e imposibil să-l combați pe șeful ALDE când declară că „prosperitatea fără libertate şi democraţie nu există. Şi nu există democraţie condusă de servicii secrete şi procuratură”.

În jurul statului de drept și a rezistenței în fața tentativelor de a perpetua abuzurile din Justiție, după cum avea să detalieze puțin mai târziu, în conferința de presă, susține că s-a construit și cheia alianței de guvernare cu PSD. Tocmai asta, spunea Popescu Tăriceanu, face imposibilă, în acest moment, orice discuție legată de o altă majoritate. Iar o mulțumire mare pentru ALDE vine din faptul că „a reuşit şi a impus o agendă liberală la guvernare”.

Teme importante din cele prezentate la Sala Ateneu au fost reluate în cadrul conferinței de presă, ținute la sediul ALDE din Bacău, a cărei înregistrare e disponibilă la finalul relatării. Comunicatul oficial de presă este disponibil aici. Următoarea întâlnire regională, în zona Moldovei, este programată pe 13 aprilie, la Iași, la Teatrul Național. (Viorel COSMA)

Sursa: stirinationale.eu