Acest tip de infracțiune continuă să facă victime în Neamț – Atenție!

Persoanele vârstnice reprezintă un grup vulnerabil în această perioadă de pandemie dar și în ceea ce privește victimizarea infracțională, atât prin prisma caracteristicilor lor biologice, cât și psiho-sociale.

Printre cele mai frecvente infracțiuni cu care se confruntă persoanele în vârstă, sunt infracțiunile contra patrimoniului prin “nesocotirea încrederii” – înșelăciunile, în special cele prin metoda accidentul sau declinarea de calităţi mincinoase, „ghicitul” precum și infracțiunile de furt sunt principalele probleme de siguranță care vizează vârstnicii.

În ansamblul populației, persoanele vârstnice reprezintă un grup vulnerabil în ceea ce privește victimizarea infracțională, atât prin prisma caracteristicilor lor biologice, cât și psiho-sociale. Astfel, vârsta a treia se caracterizează în general printr-o scădere a capacității fizice de a se apăra în fața unei potențiale agresiuni, a capacității de a sesiza pericolul fizic datorită limitării simțurilor fizice (văz, auz etc.),  prin izolare socială ce se traduce printr-un grad mai scăzut de informare cu privire la noile metode folosite de infractori, tipuri de infracțiuni sau modalități de protecție, dar și printr-o serie de comportamente de risc prezente în cadrul acestei categorii, ca de exemplu, păstrarea unor sume importante de bani în numerar în locuință etc.

Metoda ”Accidentul”, deși o metodă veche, prezentă de mult timp în tabloul infracțional, continuă să facă victime în rândul vârstnicilor. Unii dintre vârstnici au recunoscut că, deşi erau informați despre acest mod de operare, atunci când au fost sunați, noaptea, au avut nevoie de ceva timp să se dumirească că nu este o situație reală.

Acţiunea infracţională în cazul metodei „Accidentul” constă în realizarea contactului telefonic cu victima, căreia i se comunică o ştire şocantă, în esenţă constând în aceea că un membru al familiei sale a fost implicat într-un accident rutier care s-a soldat cu urmări grave, iar pentru diminuarea consecinţelor legale şi/sau medicale ale evenimentului se solicită o sumă importantă de bani. Producerea acestui gen de infracţiune se bazează, în mare măsură, pe specularea stării emoţionale a victimei şi pe informaţiile oferite chiar de aceasta în clipa primirii veştii că un membru al familiei a provocat sau a suferit un accident şi trebuie ajutat. 

De ce acest tip de infracțiune încă face victime?

Nu toate persoanele apelate şi care intră iniţial în dialog cu infractorii devin victime. Există o serie de caracteristici, de vulnerabilităţi ale acestora care permit infractorilor să-şi prezinte scenariul cu succes.

Grupul victimelor acestei metode de înşelăciune prezintă aceleași tip de  caracteristici: emotivitate crescută, uşurinţa de a se panica, relaţia afectivă specială pe care o are cu ruda sa aflată în dificultate. Nu este foarte relevant dacă victima a avut o anumită instrucţie şcolară sau o anumită profesie.

De altfel, mai important decât abilităţile intelectuale de care infractorii dau sau nu dovadă, factorul care înfrânge rezistenţa victimei este, de fapt, şocul emoţional resimţit de aceasta şi complexul de gânduri contradictorii pe care aceasta le are în legătură cum modul în care ar trebui să acţioneze.

În cazul înșelăciunilor prin metoda ”Accidentul”,  șocul resimțit pe moment îi face să nu mai raționeze. Grija față de copii, faţă de persoanele dragi favorizează reacția emoțională în detrimentul celei raționale în fața unei situații prezentate de către infractori ca fiind de risc. Seniorii nu verifică informațiile, se panichează ușor, fiind de asemenea și ușor de impresionat în cazul în care li se relatează anumite drame.

Ce puteți face pentru prevenirea înşelăciunilor:

•        Nu dați crezare necunoscuților ce vă solicită, prin intermediul telefonului, bani pentru rezolvarea unor situații/accidente în care pretind că au fost implicate persoane din familia dumneavoastră.

•        Contactați imediat ruda în cauză chiar dacă vi se recomandă să nu faceți acest lucru. De asemenea, sunați polițistul din comunitate pentru semnalarea celor întâmplate.

•        Nu uita faptul că un reprezentant sau o instituție în sine nu va cere niciodată bani pentru a rezolva totul pe cale amiabilă.

•        Evitaţi să oferiţi informaţii personale celor pe care nu-i cunoaşteţi, indiferent de calitatea invocată (avocat, medic, poliţist etc.).

•        Nu aveți încredere în persoanele necunoscute și care vă solicită telefonic încărcarea unor cartele telefonice în schimbul unor premii “câştigate” la concursuri organizate de diverse firme.

•        Fiţi precauţi când diverși indivizi colectează sume de bani în scopuri umanitare, vând diverse bunuri deoarece aceştia pot fi în realitate escroci.

Nu uitaţi:

Escrocii mizează tocmai pe reacția emoțională puternică de moment și pe gândurile contradictorii pe care oamenii le trăiesc.

Sursa: IPJ Neamț