De ce în România lucrurile stau altfel față de Italia? Explicația domnului Francesco Capuano

În emisiunea noastră, domnul Francesco Capuano ne-a împărtășit câteva opinii legate de modul în care se desfășoară lucrurile în România, spre deosebire de Italia, dar și câteva păreri despre lucrurile care ar putea fi schimbate pentru ca totul să funcționeze la aceleași standarde.

Robert Iosub, Ziar Piatra Neamț: Foarte importantă este opinia dumneavoastră, pentru că vedeți lucrurile din ambele părți, ați avut și angajați români în Italia, aveți și angajați români aici. De ce credeți că pleacă așa de mulți români în Italia și nu ar putea să performeze aici. Ați venit dumneavoastră din Italia și ați făcut performanță. De ce credeți că pleacă românii?

„În primul rând cred că pleacă pentru un salariu mai bun. Așa cred eu, pentru că de obicei se duc să facă o muncă mai grea acolo și mai departe de familie, mamele pleacă, soțiile, soții, lasă familia aici, e mai complicat. Dar, pentru un salariu, aici salariile sunt mai mici pentru că sunt mai mici și prețurile de vânzare. Adică încerc și la noi la restaurant, dacă ai un preț de vânzare mai mic nu ai posibilitatea să dai un salariu mai mare, în Italia prețurile de vânzare sunt mai mari, și salariile sunt mai mari, chiar dacă materia primă costă la fel și în România și în Italia. Adică nu-i că aici cumpărăm piept de pui și ceafă cu mai puțini bani decât se cumpără în Italia, asta este problema cea mai mare în HoReCa.”

HoReCa a fost foarte lovită în ultima perioadă de pandemie. Ați venit de la un sistem italian, care oarecum funcționează, pe anumite principii, la unul românesc. Cum v-ați adaptat? Ați reușit să vă adaptați? E o birocrație la noi și e diferit total față de ce e în Italia. Cum ați reușit să nu înnebuniți?

„Nu știu! Nu știu, a fost foarte complicat, este foarte complicat și acum lucrurile foarte simple devin foarte complicate, atunci asta de multe ori te descurajează pentru a mai investi, a face anumite lucruri. Nici nu poți face prea multe planuri pentru viitor pentru că se schimbă legislația de la zi la zi, cu impozitare, impozitare pentru angajați, impozitare pentru profit, cu taxe de plătit, taxe la primărie, atunci când îți faci un program de venituri și de cheltuieli, după două luni nu mai este valabil pentru că se schimbă tot (…)”.

Care sunt diferențele pe zona asta, de birocrație, între România și Italia?

„De exemplu, online-ul. În Italia acum se face orice online, nu trebuie să te duci în birou fizic, să te duci tu să depui. Acum pentru a reînnoi o autorizație trebuie din nou să reproduci toate actele pe care le-ai reprodus anul trecut, care nu s-au schimbat, adică sunt la fel. Acolo se poate face online. Un lucru foarte important, acolo este totul foarte clar. Așa este, știi ce ai de făcut și așa faci. Aici, în România, nu toate lucrurile sunt clare, sunt mai multe neclare, în care nu știu nici cei care trebuie să verifice ce au de verificat, pentru că și ei sunt în dificultate că s-a schimbat ieri – alaltăieri sau legea e interpretabilă, aici scrie că nu poți, dar poți, e complicat, nu-i clar.”

Lucrând în două sisteme diferite foarte mult, ce credeți că ar trebui schimbat la noi? Ca să încurajeze un om ca dumneavoastră, indiferent de cetățenia lui, să îl încurajeze să investească, ce ar trebui să facem?

Eu cred că în primul rând ar trebui ajutați cei care vor să investească din afară, eventual și cu scutire de impozit la taxele locale, ar trebui să fie cineva care te ajută să înțelegi care sunt pașii pentru a face investiția respectivă, fără să te trezești într-o dimineață că ce ai făcut nu e bun și trebuie să faci din nou. Și controalele care vin și care sunt destul de dese, inutile, foarte des să vină să caute neapărat ceva ar trebui să vină să caute ceva și când îl găsește să spună „uite, ai greșit aici, pentru că trebuie să îl faci așa”, să dea explicații, să explice o dată, de două ori, a treia oară am să îți dau amendă pentru că nu ai respectat ce ți-am spus eu. Asta nu se întâmplă, când vine cineva: „așa este, așa trebuia să faci, îmi pare rău trebuie să îți dau amendă”.

Cum ați trecut de această perioadă de pandemie pentru că sunteți un om dintre puținii care vorbește de investiții după pandemie?

„A fost foarte greu, am ținut toți angajații pentru că problema cu angajații este foarte mare, cum ați spus dumneavoastră, toată lumea pleacă în străinătate și e foarte greu de găsit persoanele calificate sau care vor să muncească și atunci a trebuit să îi țin pe toți, chiar dacă am fost închiși multe luni și chiar dacă lunile î care am fost deschiși au fost cu 20 la sută din încasările cu care eram obișnuiți (…). Cine a lucrat corect în HoReCa, și noi suntem dintre cei care au lucrat corect, au primit ajutoarele, am primit bani pentru a susține afacerea în perioada asta de criză și ne-au ajuns pentru a susține în perioada asta dificilă.”

Spuneați de angajați, că este foarte greu să mai găsiți angajați. Vorbeam cu un patron care este din Italia, acum un an de zile și spunea tot așa, că are experiențe și cu Italia și cu România și spunea că 90% din românii care vin în Italia vor să muncească, 90% din românii care sunt în România nu vor să muncească.

„Tineretul de astăzi probabil vrea mai multă libertate și mai mulți bani. Adică se așteaptă că la locul de muncă primesc banii așa. pentru a sta acolo, nu toți, nu trebuie generalizat. Eu am băieții de foarte mulți ani de care sunt foarte ulțumit, muncesc foarte bine și nu pot să mă plâng în niciun caz. Dar este așa, am avut și fluctuații, mai ales aici la berăria Nenea Iancu, de tineretul care are mai multe așteptări decât îndatoriri. În schimb, în Italia, când te duci acolo nu te ține nimeni, și atunci ești singur, într-o țară străină, plătești chirie, trebuie să mănânci și atunci muncești pentru că așa trebuie. Asta cred că este diferența între România și străinătate. Poate te atrage mai mult faptul că muncești pentru un salariu de 1200 euro în loc de 2000 de lei, există o diferență.”