Copiii agresati fizic sunt predispusi la boli mintale

Academia Americana de Pediatrie,  care se opune la  folosirea pedepselor fizice asupra copiilor, a lansat un nou studiu, atitudinea lor sprijinind şi consolidand convingerea că agresarea copiilor aparţine de domeniul trecutului.

Studiul numit „Pedeapsa fizică şi mentala: Rezultatele de la un esantion reprezentativ la nivel national din SUA,” este lansat in editia din august a revistei The Pediatrie, care este online incepand cu  2 Iulie.

Se precizează clar că toti copiii care sunt agresati, loviti sau împinsi au un risc crescut de probleme mentale, atunci când cresc mai în vârstă. Cercetarile arata că efectul poate varia de la starea de spirit şi  anxietate pana la abuzuri de droguri şi de alcool.

Afifi, un profesor asistent de epidemiologie din cadrul Departamentului de stiinte medicale comunitare de la Universitatea din Manitoba, Canada, a clarificat pentru USA Today:

„Există o legătură semnificativă între cele două … Persoanele care sunt pedepsite fizic au un risc crescut de a avea tulburari de sănătate mintală …. constatările studiilor confirmă faptul că pedeapsa fizică nu ar trebui să fie folosit pe orice copil, la orice varsta , „

Ea continuă să afirme că între 2% şi 7% din tulburările mintale găsite în studiu au fost legate de pedepse fizice.

Studiul a implicat un număr mare de subiecţi, cu date colectate de la 35.000 de adulţi non-instituţionalizaţi  din Statele Unite ale Americii.  În jurul valorii de 1300 de subiecţi au confirmat că au fost  odata, sau în mod regulat  „împinsi, apucati, pălmuiti sau loviti de către părinţi sau alti adulti.”

Scopul nu a fost de a vedea daca a existat un abuz  agresiv fizic sau sexual, abuz emoţional, neglijare, ci mai degrabă pentru a identifica legătura dintre mustrare şi pedeapsa deliberată Axa I şi II.

Axa I este definita ca reprezentand tulburările clinice, inclusiv tulburări psihice majore, tulburări de învăţare şi tulburări de consumul de substanţe, în timp ce Axa II se referă la: tulburări de personalitate şi cu dizabilităţi intelectuale.

Studiul a fost criticat, însă, de Robert Larzelere, de la Universitatea de Stat Oklahoma, Stillwater precizând pentru USA Today ca:

„Desigur, pedepsele prea severe fizice vor avea efecte negative asupra copiilor … Dar, pentru copii mai mici, în cazul în care bataia este folosita în modul cel mai adecvat şi copilul o percepe ca fiind motivată de preocuparea pentru comportamentul lor şi de bunăstare, atunci nu cred ca are un efect negativ. „

Propria sa cercetare din 2005 a aratat ca, atunci cand mustrarea este folosit în mod corespunzător, mai degrabă decât fără motiv şi în cazul în care este folosita pe copii doar ca  metoda disciplinara de rezerva non fizica, cum ar fi vorbitul cu asprime copilului, sau să adopte un fel de pedeapsă sau  eliminare a privilegiilor, se dovedeste foarte eficienta in eliminarea comportamentului necorespunzator.

El continuă să constate că studiul actual „nu face nimic pentru a trece dincolo de corelaţii pentru a afla care este de fapt cauza problemelor de sănătate mintală … motivaţia pe care copilul o percepe şi când şi cum şi de ce foloseste mama “palmuţa” face o mare diferenţă. Toate acestea sunt  mult mai importante decât dacă aceasta a fost folosita sau nu. „

Acest lucru ar trebui, probabil, sa fie de acord cu idealurile multor părinţi echilibrati psihic şi bine educaţi, care ar face orice pentru a evita orice agresiune fizică asupra copiilor lor, si în cele din urmă, în momentul potrivit, cu cuvintele corecte şi starea de spirit adecvata , sa descopere că bataia poate fi util dar  să nu afecteze negativ pe termen lung.

Raportul lui Afifi  concluzionează că, constatările informează dezbaterea în curs în jurul modului de utilizare a pedepsei fizice şi furnizeaza dovezi că pedeapsa fizică dura, si relele tratamente aplicate copilului, sunt strans legat de tulburarile psihice.