Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan

Sfântul Cuvios Gherasim de la Iordan este pomenit în calendarul creștin ortodox la 4 martie, fiind originar din Licia,
sudul Asiei Mici.
S-a născut într-o familie înstărită, dar fiind foarte evlavios și simțind chemarea spre o viață mai duhovnicească, a plecat în pustia Tebaidei, în Egipt, unde a intrat în monahism. S-a nevoit o vreme acolo, în post și în rugăciune, după care s-a întors o vreme în Licia.În vremea împăratului Marcian (450-457) s- adus s în Palestina, unde a întemeiat o mănăstire într-un loc retras lângă Iordan.
În mănăstirea sa, monahii se rugau în chiliile lor primele cinci zile din săptămână, iar sâmbăta și duminica participau la sfintele slujbe și se împărtășeau cu Sfintele Taine. Se îmbinau astfel cele două moduri de viețuire, cenobitic (obște) și idioritmic (de sine), specifice comunităților monahale din pustia Egiptului.
Regulile de viaţă monahală pe care le-a rânduit în mănăstirea sa au ajutat la organizarea monahismului care era în perioada de început.
Din mărturiile Sfinţilor Ioan Evirat şi Sofronie Scolasticul aflăm că prin puterea lui Dumnezeu, de Sfântul Gherasim ascultau şi fiarele sălbatice. Astfel, un leu pe care Sfântul l-a îngrijit şi tămăduit îl însoţea întotdeauna, ascultându-l în tot ceea ce i se poruncea.
Sfântul Gherasim a trecut la Domnul cu pace în anul 475, fiind îngropat de frați cu mare cinste, iar mormântul și mănăstirea Cuviosului Gherasim au devenit loc de pelerinaj până în zilele noastre.