“JANDARMERIA ROMÂNĂ 161 DE ANI DE LA ÎNFIINŢARE – ARMĂ DE TRADIŢIE ÎN ISTORIA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ A ROMÂNIEI”

Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”. Prin această lege, s-a dat statut juridic armei Jandarmeriei şi i s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare. Ca urmare, legea prevedea că Regimentul de jandarmi din Moldova se împarte în două subdiviziuni, fiecare având zona de responsabilitate formată din câte şase ţinuturi (judeţe). La fiecare ţinut era repartizată câte o companie de jandarmi, la care se adăuga cât o companie la Isprăvnicia Iaşului şi la Poliţia Capitalei (Iaşi). În total, 14 companii de jandarmi ce totalizau un efectiv de 1433 jandarmi călări şi pedeştri. Totodată, în această lege se stabilea Jandarmeriei următoarele misiuni: privegherea siguranţei publice, ţinerea unei bune orânduieli şi ducerea la îndeplinire a legilor. În ceea ce priveşte executarea serviciului, se prevedea că Jandarmeria execută un serviciu ordinar, care se realizează zilnic, pe baza regulamentelor sale şi un serviciu extraordinar, pe care îl execută la solicitarea autorităţilor. De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului extraordinar, constituirea de subunităţi mobile.

Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare al ţării în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877, având drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române, care prin strălucite fapte de arme, în Războiul pentru independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.
Tulburările sociale sângeroase din anul 1907 au pus într-o situaţie grea, atât instituţiile politice, cât şi cele de menţinere a ordinii interne, şi chiar militare. Dezinteresul manifestat faţă de întărirea Jandarmeriei la începutul secolului XX şi mai cu seamă faţă de misiunile sale preventive s-au soldat cu victime numeroase şi pagube materiale de multe ori inutile. Situaţia reală a impus pregătirea şi promulgarea unor legi în anii 1908, 1911 şi 1913, precum şi întărirea organizatorică a Jandarmeriei.

Cea dintâi participare a Jandarmeriei române la un război modern, datează din anii 1877-1878. Experienţa acumulată cu acest prilej va fi valorificată şi îmbogăţită în cel de-al doilea război balcanic, precum şi în acţiunile militare desfăşurate în anii Războiului reîntregirii naţionale.

Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de primul război mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.

După intrarea României în al doilea război mondial, la 22 iunie 1941, trupele de jandarmi din interior au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste; paza unor obiective economice importante; întărirea măsurilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant şi a paraşutiştilor, supravegherea elementelor din opoziţie etc. Unităţile de jandarmi din zona armatelor de operaţii au îndeplinit, în mod firesc, misiuni cu un caracter militar mai pronunţat decât cele din zona de interior. Pe lângă însărcinările obişnuite de poliţie militară, nu o dată au participat nemijlocit la luptă. În zona armatelor de operaţii, Jandarmeria constituită în unităţi şi subunităţi de poliţie subordonate marilor unităţi, a dovedit energie, curaj, spirit de sacrificiu şi înalt patriotism. În afară de cazurile când datorită situaţiilor locale trupa şi ofiţerii jandarmi au luptat în linia I alături de infanterişti, au mai fost împrejurări când unii dintre ei au cerut să fie trimişi în regimente de infanterie pentru a lupta.

Odată cu difuzarea Proclamaţiei M.S. Regele, Jandarmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut la executarea misiunilor specifice în condiţiile noii situaţii operative. În principal, misiunea de luptă a Legiunii de jandarmi Bucureşti a constat în menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi blocarea direcţiilor principale de pătrundere în Capitală prin posturi fixe, mobile, aliniamente de apărare şi baraje. Prin Ordinul nr.10052 din 23 ianuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiinţează Trupele de Securitate.

Ulterior, toate trupele de jandarmi şi centrele de instrucţie trec la Comandamentul trupelor de Securitate, pe când toată Jandarmeria rurală se subordonează Direcţiei Generale a Miliţiei. Aceasta a pus capăt, pentru un timp, existenţei principalei instituţii organizată militar în România democrată pentru paza, protecţia şi menţinerea ordinii constituţionale şi de stat, pentru apărarea libertăţii cetăţeneşti, a proprietăţii, a persoanelor fizice şi juridice.

Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin Revoluţia din Decembrie 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei, cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internă, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.0749 din 5 iulie 1990 cu privire la creşterea capacităţii de acţiune şi îmbunătăţirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul trupelor de Pază şi Ordine s-a transformat în Comandamentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr.40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura şi atribuţiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea şi informarea organelor superioare asupra stării de fapt în situaţii în care se ameninţă siguranţa şi ordinea publică în caz de tulburări interne pentru intervenţia în scopul restabilirii ei.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre şi pe plan mai larg, al stabilizării României pe coordonate statului de drept.

Actul normativ va fi în vigoare până în anul 2004 când intră în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române prin care se stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului instituţiei. Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţii Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spaţiul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţie să fie furnizori, garanţi şi apărători de linişte, ordine de drept şi acumulări democratice.

Stiri Neamt