Sfântul Ierarh Grigorie Teologul

Sfântul Ierarh Grigorie Teologul (329-390), cunoscut și ca Grigorie de Nazianz, a fost un mare sfânt părinte și învățător al Bisericii. S-a născut la Arianz / Arianzus, în Capadocia (Asia Mică, azi în Turcia), nu departe de Nazianz.
Învățăturile elementare Sf. Grigorie le primește în casa părintească, în Arianz, apoi studiile mai înalte le face la școala din Cezareea Capadociei, unde cunoaște pe viitorul său prieten, Vasile. De aici trece în Cezareea Palestinei, bogată prin biblioteca și amintirile unul alt mare scriitor creștin, Origen, apoi studiază la Alexandria și, în sfârșit, la Atena. Aici va rămâne 8 sau 9 ani, până în anul 358 sau 359 și va studia gramatica, retorica, matematica, filozofia și poezia. Tot aici leagă o strânsă prietenie cu Sf. Vasile cel Mare, prietenie ce va dura până la moarte. Pe lângă studiile profane, a folosit timpul și pentru a cerceta și aprofunda adevărurile Sfintei Scripturi.

După anii de studiu de la Atena, Sfântul Grigorie s-a întors la Nazians (în anul 360), unde a primit botezul creștin. Sfântul Grigorie nu a fost botezat la scurt timp după nașterea sa, pentru că în acele vremuri exista un obicei, ca pentru cei mai mulți dintre creștini, Botezul să fie amânat până la vârsta la care Mântuitorul Hristos a fost botezat în Iordan de către Sfântul Proroc și Botezător Ioan, adică în jurul vârstei de 30 de ani.

Această practică a fost înlăturată de marii Părinți ai Bisericii, între care s-au aflat Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie, episcopul Nyssei.

Sfântul Grigorie Teologul a fost hirotonit preot în anul 361. La insistențele Sfântului Vasile cel Mare a fost hirotonit episcop de Sasima, în 371, instalat în scaunul de episcop al Constantinopolului, la 27 noiembrie 380, la ceremonie fiind de față și împăratul Tedosie. Întronizarea a fost confirmată de Sinodul al II-lea Ecumenic, din anul 381, care a avut loc în capitala imperială, Sfântul Grigorie fiind chemat să prezideze lucrările adunării bisericești. Contestat însă de anumiți ierarhi, sosiți mai târziu la lucrări, Sfântul Grigorie a renunțat la această funcție clericală.
Ultimii ani de viață i-a petrecut în locurile natale, dedicându-se rugăciunii, studiului și scrisului. A murit probabil la 389 sau 390, în jurul vârstei de  60 de ani.