Neamţul, acum 80 de ani

Colecţiile publicaţiilor periodice din cadrul Fondului documentar „G. T. Kirileanu”, aflat în biblioteca ce poartă numele ilustrului cărturar nemţean, oferă, printre altele, şi şansa cunoaşterii – din perspectiva prezentului de odinioară – vremurilor care, odată cu trecerea timpului s-au scuturat de aerul perisabil al cotidianului şi au căpătat parfum de istorie. O astfel de colecţie este şi cea a Ziarului „Universul”, primul ziar modern românesc, fondat în anul 1884 de un italian stabilit în România, Luigi Cazzavillan. Această publicaţie a avut o apariţie neîntreruptă până la 5 noiembrie 1916, reluată apoi, după terminarea războiului, până în 1953. A fost cel mai popular ziar din ţara noastră şi prima publicaţie care înregistra profituri semnificative.
De asemenea „Universul” a fost şi primul ziar românesc cu corespondenţi permanenţi în străinătate. Asupra corespondenţelor Ziarului „Universul”, însă despre cele din ţară, mai exact din Neamţ, ne propunem să ne îndreptăm atenţia în cadrul acestei file din pledoaria noastră pentru bibliotecă.
Aşadar, corespondeţii Ziarului „Universul” trimiteau ştiri referitoare la evenimentele ce se petreceau în Neamţ şi din aceste crâmpeie de ştiri putem construi, în funcţie de imaginaţie şi de bagajul de întâmplări povestite de bunici sau străbunici, un film al epocii.
Aflăm astfel, din ziarul apărut la 1 septembrie 1934 (pag. 10), despre „Agitaţia funcţionarilor comerciali din Roman”. Din cuprinsul ştirii reiese ideea unui conflict între angajaţii din sectorul comercial şi angajatorii lor, la baza acestei stări de lucruri aflându-se refuzul „patronatului” de a respecta orarul de vară şi repaosul duminical al funcţionarilor:
„În rândul funcţionarilor comerciali domneşte de câtva timp o gravă agitaţie. Agitaţia îşi află obârşia în refuzul comercianţilor grupaţi în «Sfatul Negustoresc», de a respecta orarul de vară şi repauzul duminical. Funcţionarii comerciali din Roman muncesc în fiecare zi de la 5 dim. până la 10-11 noaptea, fără nici o oră de repauz.
La intervenţia fuincţionarilor, d. Mihai Gazi, preşedintele Camerei de comerţ a convocat pe comercianţi pentru a discuta şi hotărî de comun acord, modul de aplicare a repaozului.
Negustorii în frunte cu prezindentul lor d. I. Schwarţ, cu toate că şi-au luat angajamentul să respecte legea repausului, totuşi continuă ca şi până acum acelaşi sistem de exploatare a funcţionarilor, la căror procent e de 90% tineri între 10-18 ani. […]”
O altă ştire, din numărul de Luni, 3 septembrie 1934, publicată pe pagina 10 a ziarului, informează că
„La Piatra-Neamţ, Consiliul de igienă s-a ocupat în ultima şedinţă de epidemiile ce bântuie în judeţ şi de mijloacele de compatere a lor. D. dr. C Petrescu, medicul primar al judeţului prezintă consiliului situaţia epidemiilor, din care rees următoarele: în com. Români s’a declarat un focar de dezinterie.
S’au luat măsuri de combatere prin organizarea unei echipe de agenţi sanitari, care cercetează casă cu casă.
Izolarea bolnavilor maturi se face la spitalul din Roznov, iar pentru copii, care formează majoritatea cazurilor, s’a înfiinţat o infirmerie în sat.
D. medic primar propune, ca odată cu repararea spitalelor să se facă şi câte o staţie de deparazitare, de oarece odată cu iarna, se poate întâmpla, să apară tifosul exantematic […]”
Ştirile de tip „fapt divers” ne oferă, la rândul lor, imagini ce colorează în nuanţe de prezent continuu paginile de istorie locală de acum 80 de ani. Astfel, ziarul din 4 septembrie anunţă că
„S-au ciocnit două automobile
Pe şoseaua naţională Piatra N. – Tg. Neamţ, în dreptul km. 30 s’au ciocnit două automobile. Camioneta nr. 60 proprietatea d-lui Gh. Stoian, venia dinspre Piatra-Neamţ încărcată cu escursionişti. Pe aceiaşi parte a şoselei, mergea în direcţia opusă camioneta nr. 108 proprietatea fabricei de bere «Zimca» din Piatra-Neamţ. În plină viteză ambele maşini şi-au ciocnit aripile cu atâta putere, că maşina fabricei s’a răsturnat în şanţ, iar cea de-a doua urmând-o, s’a înfipt cu botul în coasta ei.
Ambele maşini au fost complet sfărâmate. O parte din escursionişti, cu răni mai grave, au fost îngrijiţi şi pansaţi de medicul primar al judeţului şi de medicul circumscripţiei Bălţăteşti […]”.
Pentru sinonimia relaţiei cu prezentul, aducem în atenţie şi informaţia, din acelaşi ziar, referitoare la
„Inaugurarea stadionului
Miercuri, 29 august, s’a făcut inaugurarea stadionului înfiinţat în localitate pe terenul donat de comună, din bunăvoinţa d-lui primar Dim. Ghiorghiţă.
Serbarea inaugurării a fost organizată de soc. studenţească «M. Eminescu», care tot în această zi şi-a serbat 10 ani de existenţă.
Pe terenul destinat stadionului s’a adunat foarte multă lume, toate autorităţile şi mulţi ofiţeri din regimentul 9 jandarmi. După serviciul religios oficiat de pr. Marcoci. D. av. Wilke, preşedintele societăţii aduce mulţumiri d-lui primar pentru bunăvoinţa ce a arătat-o cu această ocazie, precum şi întregei asistenţe […]”
Iată cum prezentul şi ştirea de ultimă oră devin, inevitabil, istorie, lucru asupra căruia ar trebui să medităm mai mult noi cei de astăzi care, vrând – nevrând, vom fi istorie pentru cei de mâine.