„Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“

1

Afirmația aparține lui Ion Rațiu și este considerată a fi una dintre cele mai reușite definiții ale democrației. Textul este un extras din discursul pe care acesta l-a avut în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din 1990, alături de Ion Iliescu și Radu Cîmpeanu, la o dezbatere televizată. Deși nu a fost ales președinte, definiția dată de acesta democrației a rămas în istorie.

Ce înseamnă însă, astăzi, după 3 decenii de democrație, această afirmație? Ce înseamnă, de fapt, pentru democrația de astăzi, la nivel planetar, această afirmație? După aproape 2 ani de pandemie în care pe rețelele de socializare, care sunt vocea oamenilor, s-a practicat cenzura în mod agresiv pentru ca ulterior o parte dintre afirmațiile cenzurate să se dovedească a fi adevărate sau parțial adevărate, suntem într-un moment în care opiniile oamenilor sunt influențate de frânturi de informații, de manipulări și dezinformare.

Acest ciclu vicios al informației a transformat dreptul la liberă exprimare și valoarea democrației de a avea o opinie care poate fi în dezacord cu alta în prilejuri de a manifesta violent împotriva ideilor altora, de a recurge la limbaj suburban și chiar de a incita la ură. Exprimarea unei opinii a devenit o ceartă, ba chiar un fel de bătălie virtuală în ringul rețelelor de socializare.

John Stuart Mill, părintele filozofiei utilitariste, a venit cu o nouă perspectivă asupra conceptului de libertate și a spus: “Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt!”. El dezvoltă un principiu fundamental conform căruia fiecare are dreptul de a acționa precum dorește, în condițiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalți. Mill apără cu o convingere puternică libertatea de exprimare, întrucât o consideră o condiție necesară pentru progresul intelectual și social. Din punctul său de vedere, a asculta păreri false este ceva util din două motive. În primul rând, pentru că indivizii sunt mai dispuși să renunțe la opiniile eronate atunci când se află într-o dezbatere și, în al doilea rând, pentru că teoriile corecte vor fi continuu susținute și reafirmate, nefiind doar propoziții unanim acceptate ca fiind adevărate. Fiecare trebuie să înțeleagă de ce aderă la un anumit set de idei.

Prin urmare, cenzurarea unor opinii (atât timp cât ele nu lezează libertatea și integritatea altora) nu face decât să blocheze progresul intelectual și social și, mai mult, crește agresivitatea în dialog. Soluția ar fi ca, în limita respectării libertății celuilalt, toate opiniile să poată fi expuse. Doar așa adevărul poate ieși la iveală, poate fi întărit și acceptat chiar de către cei care inițial nu erau de acord cu el.

Cenzurarea rețelelor de socializare și prezentarea unor opinii ca fiind etichetate vizibil false de fact-checkeri independenți nu pare a fi cea mai sănătoasă abordare într-o pretinsă democrație. În același timp, și cei care expun opinii în contradicție cu alții ar trebui să folosească un limbaj de bun simț. Argumentele pot fi prezentate elegant și lipsit de agresivitate sau atac la persoană. Dezbaterile sunt sănătoase, însă e nevoie și de indivizi sănătoși, de o parte și de cealaltă a adevărului și a libertății.

1 Comentariu
  1. Citizen spune

    În concluzie, grijă la cenzura comentariilor.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate