Trecem la ora de iarnă pe 25 octombrie. Dormim mai mult, dar ce efecte are schimbarea orei asupra organismului?

România va trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de duminică va avea 25 de ore. Deși această schimbare ne oferă, teoretic, o oră în plus de somn, specialiștii atrag atenția că modificarea programului poate influența ritmul biologic, calitatea somnului și starea generală de sănătate.

Trecerea la ora de iarnă este considerată, în general, mai ușor de suportat decât cea la ora de vară, când pierdem o oră de somn. Cu toate acestea, organismul are nevoie de o perioadă de adaptare, iar unele persoane pot resimți oboseală, dificultăți de concentrare sau modificări ale dispoziției.

Cum ne afectează schimbarea orei ceasul biologic?

Organismul uman funcționează după un ritm circadian, un mecanism intern care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe, dar influențează și secreția anumitor hormoni, temperatura corpului și alte procese fiziologice.

Lumina naturală are un rol esențial în reglarea acestui ritm. Dimineața, expunerea la lumină transmite creierului semnalul că începe perioada de activitate, în timp ce întunericul favorizează pregătirea organismului pentru somn.

Odată cu trecerea la ora de iarnă, diminețile vor deveni mai luminoase, raportat la ora afișată de ceas, dar se va întuneca mai devreme seara. Această modificare poate influența orele la care simțim nevoia să dormim sau să ne trezim. Schimbările sezoniere ale orei pot perturba temporar ritmul somn-veghe, chiar dacă modificarea este de numai 60 de minute.

Dormim cu adevărat o oră în plus? Ce arată cercetările

Deși ceasurile sunt date înapoi cu 60 de minute, asta nu înseamnă că fiecare persoană va dormi efectiv o oră în plus.

Un studiu realizat pe datele a 11.780 de participanți din Marea Britanie, publicat în Journal of Sleep Research în 2025, a arătat că, în duminica trecerii la ora de iarnă, durata medie a somnului a fost cu aproximativ 33 de minute mai mare decât în duminica precedentă.

Cercetarea sugerează că organismul nu profită întotdeauna de întreaga oră câștigată. Ritmul biologic și obiceiurile zilnice pot determina persoanele să se trezească la ore apropiate de cele obișnuite, indiferent de modificarea ceasului.

Oboseală, tulburări de somn și schimbări de dispoziție

În primele zile după modificarea orei, unele persoane pot observa că adorm mai devreme, se trezesc înainte de ora dorită sau au dificultăți în a-și păstra programul obișnuit.

Printre manifestările posibile se numără somnolența în timpul zilei, iritabilitatea, scăderea capacității de concentrare și senzația de oboseală, chiar și după un număr aparent suficient de ore de somn.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC), adaptarea organismului la noul program poate dura aproximativ o săptămână. Persoanele care dorm deja insuficient sau care au un program de somn foarte bine fixat pot întâmpina dificultăți mai mari.

Un alt aspect este legat de starea psihică. În sezonul rece, reducerea duratei zilei și diminuarea expunerii la lumina naturală pot influența dispoziția.

Un studiu danez, publicat în revista Epidemiology în 2017, a identificat o creștere de aproximativ 11% a ratei contactelor spitalicești pentru episoade depresive după trecerea la ora standard, comparativ cu nivelul estimat de cercetători. Analiza a utilizat date din perioada 1995–2012.

Este important de precizat că studiul a evidențiat o asociere statistică, nu faptul că schimbarea orei provoacă automat depresie.

Cum putem ajuta organismul să se adapteze mai ușor?

Specialiștii recomandă câteva măsuri simple pentru a reduce disconfortul produs de schimbarea orei:

• Ajustarea treptată a programului de somn. Cu două-trei zile înainte de schimbare, orele de culcare și de trezire pot fi decalate cu aproximativ 15–20 de minute pe zi, mai târziu în cazul trecerii la ora de iarnă.
• Expunerea la lumina naturală. O plimbare în prima parte a zilei poate contribui la reglarea ritmului biologic.
• Păstrarea unui program regulat. Orele relativ constante pentru somn, mese și activitate fizică ajută organismul să se adapteze.
• Limitarea cafelei și a ecranelor înainte de culcare. Reducerea stimulentelor și a luminii puternice seara poate favoriza un somn mai bun.
• Evitarea acumulării oboselii. Un somn suficient în zilele premergătoare schimbării poate face tranziția mai ușoară.

Pentru adulți, se recomandă cel puțin șapte ore de somn pe noapte. Dacă problemele de somn persistă sau afectează semnificativ activitățile zilnice, este indicat un consult medical.

De ce nu s-a renunțat încă la schimbarea orei?

Deși eliminarea schimbării sezoniere a orei a fost discutată de mai mulți ani la nivel european, măsura nu a fost adoptată definitiv.

Comisia Europeană a prezentat în 2018 o propunere de renunțare la modificarea orei de două ori pe an. Ulterior, Parlamentul European a susținut această direcție, însă statele membre nu au ajuns la un acord final privind aplicarea măsurii.

Prin urmare, sistemul actual rămâne în vigoare, iar România continuă să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora standard, cunoscută drept ora de iarnă, în ultima duminică din octombrie.

În 2026, schimbarea va avea loc pe 25 octombrie, la ora 4:00, când ceasurile vor fi date înapoi la ora 3:00. Telefoanele mobile și majoritatea dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setările corespunzătoare sunt activate. Ceasurile clasice vor trebui reglate manual.