Taierea capului Sfantului Ioan – zi de post

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul se prăznuieşte pe data de 29 august şi este ultima sărbătoare din anul bisericesc ce se încheie la 31 august. Sfântul Ioan Botezătorul este cel care a mărturisit primul dumnezeirea lui Iisus Hristos, zicând despre Acesta: „Iată Mielul, Cel ce ridică păcatele lumii!”. El este puntea de legătură între Vechiul Testament şi Noul Testament. Sfântul Ioan este deschizătorul Căii lui Iisus Hristos, el însuşi trimiţându-şi ucenicii să-L urmeze pe Mesia, de aceea mai este numit şi Înaintemergătorul. La maturitate, el s-a retras în pustiu, aproape de Iordan şi trăia în meditaţie şi aspră nevoinţă, fiind acoperit cu o haina din păr de camila şi încins cu o curea de piele. Mânca aguridă, miere sălbatică şi lăcuste. Se spune despre el că nu a băut niciodată băutură ameţitoare. Sfântul Ioan a început să le profeţească oamenilor „apropierea Împărăţiei” şi îi îndemna la pocăinţă. Pe toţi cei care voiau să se curăţească de păcate şi să-şi schimbe viaţa îi boteza în apa Iordanului. În această perioadă are loc întâlnirea dintre el şi Iisus Hrisos, care venise să se boteze. Sfântul Ioan L-a recunoscut şi a ezitat să facă acest lucru, ştiindu-I Puterea, însă Iisus L-a determinat să înfăptuiască tot ce a fost profeţit. Momentul Botezului lui Hristos i-a oferit Sfântului Ioan privilegiul de a fi martorul unei teofanii, adică arătare a lui Dumnezeu în aspectul Său treimic. Acest lucru s-a realizat prin glasul Tatălui care s-a auzit din cer, prin prezenţa Fiului care era în apa Iordanului şi prin Duhul Sfânt care S-a înfăţişat în chip de porumbel. Dacă evreii din acele vremuri considerau că Sfântul Ioan este Mesia, Botezul lui Iisus este momentul de la care notorietatea lui Ioan începe să scadă, făcându-i loc popularităţii pe care avea să o dobândească Iisus.

Moartea Sfântului Ioan este una cumplită. Pe fondul unei antipatii puternice ce venea din partea Irodiadei, soţia nelegitimă a regelui Irod, care era de foarte multe ori ţinta mustrărilor Sfântului Ioan, acesta este închis în castelul regal de la Maherus, unde Irod îşi serba ziua de naştere. La o astfel de ocazie, Salomeea, fiica Irodiadei, i-a făcut un cadou regelui, dansând pentru el. Ameţit de frumuseţea trupească a fetei, dar şi de aburii alcoolului, regele îi promite Salomeei că îi va da orice, până la jumătate de împărăţie. Sfătuită de Irodiada, mama ei, Salomeea cere lui Irod să-i ofere în dar capul lui Ioan Botezătorul. Irod nu prea voia să facă acest lucru deoarece şi el se temea de Ioan socotindu-l om sfânt, însă îşi dăduse cuvântul în faţa tuturor invitaţilor lui şi nu vroia să fie pus în postura de mincinos. Aşa că porunceşte unui soldat să se ducă şi să taie capul Sfântului Ioan în temniţă, care apoi i-a fost oferit Salomeei pe o tavă. Salomeea la rândul ei l-a oferit mamei sale, care l-a îngropat în curtea casei sale, la adâncime, pentru a nu fi găsit de ucenicii lui Ioan.

Există multe legende care planează în jurul acestui fapt, legende care unele au dat naştere chiar unor tradiţii ce s-au împământenit la popoarele creştine. Unii spun că Irodiada ar fi înţepat limba Sfântului Ioan cu un ac pentru că îi era teamă că, chiar şi după moarte acesta ar putea-o mustra. Alţii spun că Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe varză şi aceştia nu mănâncă varză în ziua de 29 august. Alţi creştini nu mănâncă niciun produs alimentar care seamănă cu o „căpăţână” (pepene, dovleac, varză, bostan, etc) iar alţii nici măcar nu folosesc cuţitul în ziua praznicului. Unii creştini nu beau vin roşu care aminteşte de sângele vărsat de Sfântul Ioan.

Biserica Ortodoxă comemorează această teribilă întâmplare prin ţinerea acestei zile cu post aspru. Multe biserici ortodoxe poartă ca hram această zi, în judeţul nostru cea mai importantă biserică cu acest hram se află la Mănăstirea Secu din Comuna Pipirig.

Alin Vădăoaie