STRUȚII DE LA MÂNĂSTIRE
Pentru un pelerin, obișnuit cu imaginea tradițională a spațiului monastic românesc, apariția unor struți în această parte a Moldovei este mai greu de închipuit. Cu toate acestea, la Schitul Nechit, din județul Neamț și la Dorna Arini(lângă Vatra Dornei) călugării au dovedit multă inițiativă gospodărească, îndeletnicindu-se, pe lângă altele, cu aclimatizarea și creșterea struților. Din punct de vedere economic, struțul poate fi valorificat integral: carne, pene, ouă și chiar pielea solzoasă care le protejează picioarele. Prin urmare, activitatea aceasta se poate transforma într-o afacere destul de rentabilă. Viziunea economică a administratorilor mânăstirilor se apropie de formulele autarhice din perioada comunistă care promovau autogospodărirea și reciclarea anumitor produse, inclusiv filosofia kibutz-urilor evreiești. Putem vorbi de un melange, de o abordare sincretică, viabilă, care asigură un anumit nivel de trai și o mentalitate, specifice creștinătății răsăritene. Astăzi, la Schitul Nechit(vezi foto nr.1, foto nr. 2 și foto nr. 3), călugării și-au organizat obștea pornind de la principii economice fundamentale: oportunități, cerere și ofertă, flexibilitatea piețelor de desfacere, noutate și creativitate. La această mânăstire există o crescătorie de păsări, majoritatea fiind gâște, găini ouătoare și găini de carne, câteva păsări exotice și câțiva struți(vezi foto nr. 4 și foto nr. 5). Grajdurile mânăstirii probează și existența unor vite de povară-tracțiune, cât și a vitelor pentru lapte. Schitul Nechit are o istorie veche, existența sa fiind confirmată încă de pe la sfârșitul secolului al XIV, când era pomenită o modestă așezare isihastă, cu o biserică de lemn: ”Schitul lui Nechita”. Un document din vremea domniei voievodului Alexandru cel Bun, datat cu relativă aproximație în perioada anilor 1399-1418, se pomenește de un anume Huba, ”stăpân pe aceste locuri” și de ”un schit Nechit, cu hramul Sfântului Nicolae, având în vecinătate moară și siliște”. În alt hrisov de danie domnească, tot din perioada domnului Alexandru cel Bun, de la 1419, este pomenit Schitul Nechit, aflat în ”Câmpul lui Dragoș” unde se afla și curtea boierească a doi frați: Dragomir și Ionaș Borilovici. Când s-a ridicat Mânăstirea Tazlău, voievodul Ștefan cel Mare a luat călugări de la Schitul Nechit pentru noua comunitate monahală. Părintele Zenovie Ghidescu a readus gloria și prosperitatea acestui schit monahal, așa cum a sprijinit din tot sufletul Mânăstirea Horaița, fapt fericit și demn de laudă pentru un monah dăruit de Dumnezeu. Reculegerea duhovnicească a fost asigurată de același plin de har, părintele Zenovie.
La Dorna-Arini, lângă Vatra Dornei, arhiepiscopul Tomisului, părintele Teodosie-bucovinean prin naștere, înalt arhiereu patriarhal și înzesrat administrator al bunurilor bisericești-a asigurat printr-o generoasă donație personală, un așezământ sanitar complex(vezi foto nr. 6) în concordanță cu preceptele creştin-ortodoxe. Atacurile sataniste împotriva B. O. R. și în mod special împotriva părintelui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, nu au reușit să împiedice demersurile şi atitudinea sa. În vecinătatea oraşului Vatra Dornei, la Dorna-Arini s-a ridicat o staţiune de odihnă şi recuperare înzestrată cu cele mai noi, moderne, revoluţionare şi sofisticate echipamente. În incinta complexului se găseşte şi o biserică, iar la oarecare distanţă se află turnul-clopotniţă(vezi foto nr. 7), unicat în peisajul Moldovei. În acest turn au fost instalate mai multe clopote(vezi foto nr. 8), activate printr-o instalaţie computerizată, dispunând de un soft deosebit, în conformitate cu specificul mânăstiresc. Cine este interesat de curiozităţi, poate studia configuraţia şi inscripţionarea clopotelor, decorate cu imagini-siglă şi simboluri ce lasă loc anumitor interpretări(vezi foto nr. 9). Un alt aspect: într-un ţarc special amenajat se află şi un struţ(vezi foto nr. 10), poreclit de localnici „struţul lui Teodosie”.
TEXT SI FOTO: MIHAIL-SORIN GAIDAU
daca nu asi cunoaste fenomenul si de la nechit si de la dorna arini asi ramane placut impresionat de fotografiile si comentariul laudativ facut de autor.sunt de acord cu buna administrare de la nechit si mana de fier a staretului.nu pot sa am aceleasi cuvinte de lauda despre modul discretionar si abuziv in preluarea unei suprafete mari din padurea de stat si razaseasca.sa pleci initial de la 8 ha si sa ajungi la 300 ha prin asa zisele procese cosmetizate nu este un act de binecuvantare si crestinism.sa primesti cadou de la primarie 250 ha fanat si pasune si sa primesti subventii de la apia pe aspecte formale iarasi nu da bine.sa obtii niste donatii de la credinciosi care nu au avut niciodata in propietate padure iarasi nu e crestineste.sa trcem la dorna arini .acolo nu e ceva crestineste ci este o afacere a lui tudosia sau cum il cheama.faptul ca au fost defrisate zeci de ha.padure din zona iar lemnul l-am bagat in constructii bolnavicioase nu ajuta la nimic.cum poti privi cu inima buna clopotnita gigant daca in spatele ei sunt dealuri goale cu mii de cioate.ce o fi fost in mintea acelui om sa batjocureasca zona.biserica din complexul turistic e nesemnificativa si pot merge la slujba maximul 50 credinciosi.doar marmura ciobita de pe scarile din fata cladirii arata ideile deplasate ale arhitecturii din zona.sindrila (dranita)cu care sunt acoperite cladirile arhaice au inceput sa putrezeasca si da o imagine dezolanta,drumul care duce la complxul turisti este sub orice critica.aproape 2.5 km sunt numai gropi forestiere si nu ai cum sa le eviti.cafeaua oferita contracost(mic dejun 15 lei)este sub orice critica,meniul deasemenea.acolo trebuie indeletnicirea si disciplina staretului de la nechit.IMI DORESC MULT CA BISERICA SA FIE LOC DE RUGACIUNE SI NU INCUBATOR DE AFACERI.
Pragmatic, cu informatii, care, ne-ar putea „ingenunchea”respectul fata de pochi, d-l Coroi, isi termina comentariul, asa cum ar trebui, s-o faca orice om, cu capul pe umeri si mintea libera de dogma. Metehnele, angajatilor bisericesti, vin dintr-o istorie, de saracie si oprimare, a omului simplu, de mentinere a acestuia in ignoranta, de indoctrinare, pe principiul „crede si nu cerceta”, de acumulare de averi funciare, in jurul bisericii, unde taranul, sarac, sa munceasca, pentru a-si agonisi traiul zilnic, lui si familiei. Pe atunci, mireanul, zdrentarosul, nu cuteza, sa ridice capul si sa-si ceara drepturile de la popă. Ca-l afurisea, de-i mergeau fulgii, ba, era amenintat si cu flacara cea vesnica a gheenii. Si uite asa, sfintiile lor, au acumulat averi, care azi par imense. As fi vrut sa vad niste exemple, cu adaposturi pt. saraci, cu mese gratuite, oferite, celor pe care, soarta i-a nedreptatit, cu camine pentru batrani, asemanatoare la conditii, cu stabilimentele de lux, pe care le-au ridicat, „sfintiile”lor. Normal, era, ca popimea, sa mai dea si inapoi celor care, isi rup de la gura, pentru un pomelnic sau o coliva, impartita, tot unora ca ei. Chiar acum, ascult un comunicat al bisericii, despre femeia moarta la Iasi. STUPOARE : femeia, era bolnava si avea nevoie de ajutor medical si nu divin ! Acum, ce sa mai cred?? Cred…….., punct Din partea mea Respect, d-le Coroi.
@de astazi coroi. Fenomenele pe care le pomeniti, daca sunt reale si pot fi probate cu documente si marturii concrete, merita aprofundate. De câteva zile a intrat in vigoare o lege privitoare la continutul comentariilor si responsabilitatea penala a autorilor inclusiv a celui care gazduieste un articol defaimator. Nu am foarte multe detalii. In UE este deja un precedent. S-au publicat si la noi vreo doua-trei informari explicite. Poate ca acest inceput de calus bagat discret in gura presei si mai ales a unor comentatori combativi si lucizi sugereaza cat de mult deranjeaza adevarul, dezvaluirile… Daca aveti probe trebuie sa le folositi, sau sa gasim modalitatea gestionarii lor intr-o maniera adecvata si utila spre folosul comunitatii-societatii civile. Personal m-am straduit sa ofer cateva informatii amuzante(pentru altii chiar inedite)… Astazi, fiind sarbatorita patroana spirituală si protectoarea Moldovei, Sfanta si Prea Cuvioasa Parascheva nu-mi permit sa abordez teme cu un continut contondent. Mai e si maine o zi! Toate cele bune.