STRUȚII DE LA MÂNĂSTIRE

Pentru un pelerin, obișnuit cu imaginea tradițională a spațiului monastic românesc, apariția unor struți în această parte a Moldovei este mai greu de închipuit. Cu toate acestea, la Schitul Nechit, din județul Neamț și la Dorna Arini(lângă Vatra Dornei) călugării au dovedit multă inițiativă gospodărească, îndeletnicindu-se, pe lângă altele, cu aclimatizarea și creșterea struților. Din punct de vedere economic, struțul poate fi valorificat integral: carne, pene, ouă și chiar pielea solzoasă care le protejează picioarele. Prin urmare, activitatea aceasta se poate transforma într-o afacere destul de rentabilă. Viziunea economică a administratorilor mânăstirilor se apropie de formulele autarhice din perioada comunistă care promovau autogospodărirea și reciclarea anumitor produse, inclusiv filosofia kibutz-urilor evreiești. Putem vorbi de un melange, de o abordare sincretică, viabilă, care asigură un anumit nivel de trai și o mentalitate, specifice creștinătății răsăritene. Astăzi, la Schitul Nechit(vezi foto nr.1, foto nr. 2 și foto nr. 3), călugării și-au organizat obștea pornind de la principii economice fundamentale: oportunități, cerere și ofertă, flexibilitatea piețelor de desfacere, noutate și creativitate. La această mânăstire există o crescătorie de păsări, majoritatea fiind gâște, găini ouătoare și găini de carne, câteva păsări exotice și câțiva struți(vezi foto nr. 4 și foto nr. 5). Grajdurile mânăstirii probează și existența unor vite de povară-tracțiune, cât și a vitelor pentru lapte. Schitul Nechit are o istorie veche, existența sa fiind confirmată încă de pe la sfârșitul secolului al XIV, când era pomenită o modestă așezare isihastă, cu o biserică de lemn: ”Schitul lui Nechita”. Un document din vremea domniei voievodului Alexandru cel Bun, datat cu relativă aproximație în perioada anilor 1399-1418, se pomenește de un anume Huba, ”stăpân pe aceste locuri” și de ”un schit Nechit, cu hramul Sfântului Nicolae, având în vecinătate moară și siliște”. În alt hrisov de danie domnească, tot din perioada domnului Alexandru cel Bun, de la 1419, este pomenit Schitul Nechit, aflat în ”Câmpul lui Dragoș” unde se afla și curtea boierească a doi frați: Dragomir și Ionaș Borilovici. Când s-a ridicat Mânăstirea Tazlău, voievodul Ștefan cel Mare a luat călugări de la Schitul Nechit pentru noua comunitate monahală. Părintele Zenovie Ghidescu a readus gloria și prosperitatea acestui schit monahal, așa cum a sprijinit din tot sufletul Mânăstirea Horaița, fapt fericit și demn de laudă pentru un monah dăruit de Dumnezeu. Reculegerea duhovnicească a fost asigurată de același plin de har, părintele Zenovie.

La Dorna-Arini, lângă Vatra Dornei, arhiepiscopul Tomisului, părintele Teodosie-bucovinean prin naștere, înalt arhiereu patriarhal și înzesrat administrator al bunurilor bisericești-a asigurat printr-o generoasă donație personală, un așezământ sanitar complex(vezi foto nr. 6) în concordanță cu preceptele creştin-ortodoxe. Atacurile sataniste împotriva B. O. R. și în mod special împotriva părintelui Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, nu au reușit să împiedice demersurile şi atitudinea sa. În vecinătatea oraşului Vatra Dornei, la Dorna-Arini s-a ridicat o staţiune de odihnă şi recuperare înzestrată cu cele mai noi, moderne, revoluţionare şi sofisticate echipamente. În incinta complexului se găseşte şi o biserică, iar la oarecare distanţă se află turnul-clopotniţă(vezi foto nr. 7), unicat în peisajul Moldovei. În acest turn au fost instalate mai multe clopote(vezi foto nr. 8), activate printr-o instalaţie computerizată, dispunând de un soft deosebit, în conformitate cu specificul mânăstiresc. Cine este interesat de curiozităţi, poate studia configuraţia şi inscripţionarea clopotelor, decorate cu imagini-siglă şi simboluri ce lasă loc anumitor interpretări(vezi foto nr. 9). Un alt aspect: într-un ţarc special amenajat se află şi un struţ(vezi foto nr. 10), poreclit de localnici „struţul lui Teodosie”.
TEXT SI FOTO: MIHAIL-SORIN GAIDAU

Media PR Grup — Fii văzut. Fii auzit. Fii cunoscut. Promovare, publicitate, PR, comunicare, media și consultanță.

disclaimer ziarpiatraneamt.ro

Citește și