Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 20 iulie. Sfântul Ilie, cunoscut ca fiind un proroc evreu, este mentionat în cea de-a treia carte a regilor din Vechiul Testament, în capitolele 17-20. De asemenea, acesta este menționat și  în noul Testament, în Matei 11:14 și 17:3, Marcu 9:4 și Luca 9:30.
Sfântul Ilie este considerat de către credinciosi ca fiind făcător de minuni și aducator de ploi în vremuri secetă.

Sfântul Ilie Tesviteanul era fiul lui Sovac, unul dintre profeții Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve, dincolo de Iordan. De la numele acestei localități se trage și numele prorocului. Sfântul Proroc Ilie a trăit pe vremea lui Ahab, regele evreilor, care a domnit în ținutul Samariei din Israel, timp de 22 de ani.
Regele Ahab s-a căsătorit cu Isabela, o prințesă feniciană din Sidon, care se închina zeului Baal. Ahab, prețuind frumusețea femeii mai mult decât credința în Dumnezeul părinților săi, și-a obligat poporul să se închine zeului Baal, încurajând în acest fel idolatria.

Toate aceste fapte au atras mânia lui Dumnezeu, iar Sfântul Proroc Ilie a primit misiunea de a mustra pe rege pentru faptele săvârșite și de a întoarce poporul la credința monoteistă.

Mustrându-l pe Ahab, Sfântul Ilie îi spune: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea Căruia slujesc eu; în acești ani nu va fi nici rouă, nici ploaie decât numai când voi zice eu!”(3 Rg 17;1). Sfântul Ilie s-a retras pe malul râului Cherit. În urma lui, seceta și foametea a cuprins toată țara.
Atunci s-a împlinit cuvântul lui Moise către poporul evreu: „Cerurile tale, care sunt deasupra capului tău, să se facă aramă și pământul de sub tine fier” (Deuteronomul, 28; 23).

Căci Dumnezeul l-a ascultat pe Sfântul Ilie, iar după trei ani și jumătate, dovedindu-se că numai credința în Dumnezeul lui Ilie este cea adevărată, poporul iudeu și-a recunoscut greșeala de a se fi închinat zeului Baal, strigând: „Dumnezeul lui Ilie este Dumnezeul cel adevărat”. Rugându-se atunci Ilie, o ploaie a răcorit pământul și foametea a încetat.
Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc.

Iată câteva obiceiuri și tradiții de Sfântul Ilie: Conform tradiției, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi. De asemenea, nu era voie să se consume mere până la 20 iulie și nici nu era voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu bate grindina, obicei păstrat și astăzi. În această zi, merele (fructele lui Sânt-Ilie) se duc la biserică pentru a fi sfințite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.
Tot de Sfîntul Ilie  se culeg plante de leac, în special busuiocul, pentru a fi puse la uscat în podurile caselor, sub streșini sau în cămări.