Sfântul Ioan Botezătorul, 7 ianuarie – Tradiții și obiceiuri

0

Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, numit „Înaintemergătorul Domnului”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos, astfel că în această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradițiile și obiceiurile populare, „Iordanitul” femeilor sau obiceiul „Vergelului” fiind doar două dintre ele.

Una dintre cele mai esențiale tradiții este aceea de a stropi în dimineața Sfântului Ion cu agheasmă pentru a fi ferit tot anul de boli. De asemenea, această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Potrivit tradiţiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ioan se botează gerul, adică frigul începe să nu-şi mai facă simţită prezenţa. Sf. Ioan este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naşte copii sănătoşi, fără malformaţii.

Din bătrâni se spune că cine nu se veseleşte în Ziua Sf. Ioan va fi trist tot anul. În unele zone există obiceiul „Iordănitului”: tinerii stropesc cu aghiasmă luată în ziua de Bototeaza toţi oamenii care au participat la sluja de Sf. Ioan. „Iordăniţii” trebuie să-i răsplătească pe tineri cu bani.

Tot astăzi se despodobește și bradul de Crăciun, iar conform tradițiilor, dulciurile din el, sau de sub brad se împart la copiii săraci. Pe 7 ianuarie, este bine să dai de pomană pentru pomenirea celor plecați dintre noi.

De asemenea, astăzi se face milostenie cu cei săraci, se îngrijesc cei bolnavi și se aprind lumânări pentru cei morţi şi pentru copiii nebotezaţi. În această zi nu se muncește pentru ca Dumnezeu să ferească gospodăriile de foc și de animalele sălbatice, spune tradiția.

Ziua de Sf. Ioan este considerată şi „Ziua furcii”, ziua în care femeile îşi reiau treburile zilnice. Pe rit vechi, la 7 ianuarie se sărbătoreşte Crăciunul.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor. În această zi, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.  La petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.

„Torontoiul” sau „Iordănitul” femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

„Iordănitul” femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească și apoi făceau o masă comună. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă apoi le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În horă intră fetele ce se vor mărita în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

telegram ziar piatra neamt
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate