Seara Sfantului Vasile. Anul Nou

0

Folcloristul Simion Florea Marian spune ca dintre toate serile de peste an, cea mai bogata in datine si credinte, cea mai misterioasa si una dintre cele mai placute romanilor este Seara Sfantului Vasile sau a Anului Nou.

Inca nu s-a sfarsit un sir de datine si credinte, incepute cu ajunul Craciunului si iata ca acum incepe altul, la fel de bogat si atragator. In seara Sfantului Vasile are loc o defilare de credinte, prejudecati si mistere.

Una dintre cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile sau a Anului Nou este Plugusorul. Romanii intampina Anul Nou cu mult alai, cu sunet de clopotei, cu strigatul de “manati mai” si “Hai! Hai!”, cu pocnetul bicelor. În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi si de bărbati de curând însurati pleacă cu Plugul – străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, a ajuns o urare obisnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Romanii din unele parti ale Moldovei, vrand sa vada cum le va merge in anul ce va urma, iau atatea pahare cate suflete sunt in casa si pun in ele apa neinceputa, in mod egal. Aceste pahare se aseaza pe o masuta sub icoane pana a doua zi. Apoi se masoara apa din pahare, iar acolo unde se gaseste mai multa apa, atunci e semn de noroc si an bun, iar unde e mai putina apa, e semn rau.

Urarea de plugusor este de fapt un adevărat poem care deschide cu har, recurgând la elemente fabuloase, toate muncile agricole. Obiceiul contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou, colorând desfăsurarea acestei sărbători cu acele elemente care ilustrează una din principalele ocupatii ale poporului nostru – agricultura. Plugusorul copiilor este un obicei stăvechi agrar, care se practică mai cu seamă în Moldova, legat de manifestările augurale ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intră din casă în casă să ureze purtând bice (harapnice) din care pocnesc, clopotei, tălăngi etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintă succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului până la coptul colacilor.

Asadar, cetele de baieti merg la case cu colindatul si cu plugusorul, cantand, urand, pocnind din bice si strigand. Una dintre cele mai frumoase si mai vechi datini romanesti din seara Sfantului Vasile este plugusorul. Romanii intampina noul an cu sunet de clopotei, cu “manati, mai”, “hai, hai”, cu pocnetul bicelor si simbolul aratului. Bicele si harapnicele le fac din fuior de canepa si matase, iar buhaiul este acel instrument compus dintr-o putinica ce se leaga la gura cu o piele tabacita de oaie. La mijlocul pielii se agata o suvita de par de cal, care fiind udata cu apa si trasa cand cu o mana, cand cu cealalta, produce o vibratie  care seamana cu ragetul unui buhai, de unde ii vine si numele.

O data cu innoptarea, are loc parada cetelor de mascati, cu costume care intruchipeaza animale cu puteri magice, precum ursul, capra, cerbul. Toate aceste personaje sunt reunite in cete mari care poarta denumiri locale specifice precum: malanca, partie, banda, turca, ceata.  Conducatorul fiecarei cete este  un tanar numit calfa (ucenic), imbracat in costum popular, cu o caciula impodobita si un bat ferecat cu alama si cositor.  Acesta are rolul de a comanda personajele din ceata in timpul jocului. Tot aici intra si jocul ursului, caprei, caiutilor si cerbului. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru, cu puteri magice, care simbolizeaza imblanzirea naturii si regenerarea vegetatiei.

In dimineata de Anul Nou, vin copiii cu sorcova, o ramurica sau o nuieluta verde de mar sau de par, impodobita, pentru  a ura oamenilor multi ani si fericiti.

Sorcova este un obicei augural din ciclul manifestărilor închinate întâmpinării Anului Nou. Însemnul ritual este alcătuit dintr-un băt sau o ramură verde, împodobită. Obiceiul se practică de către un băiat, iar gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se sănătatea, belsugul si prosperitatea.

Petru Caraman a introdus, fata de notiunea colindat, si pe cea opusa; descolindat, reprezantand riposta vindicativa a colindatorilor refuzati, adica anularea urarilor. Puteti citi mai multe detalii aici.

 

telegram ziar piatra neamt
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește cookies. Navigarea în site presupune acceptarea implicită a politicii de confidențialitate. Accept Citește mai mult

Politica de confidențialitate