Se strânge cureaua pe final de an: Nu se mai pot aloca bani publici, fără măsură, pe evenimente și alte cheltuieli

Un set de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare pe anul 2023 în vederea încadrării în țința de deficit bugetar asumat prin Programul de Convergență a fost aprobat astăzi de Guvern, prin Ordonanță de Urgență.

Aceste modificări au în vedere limitarea și reducerea cheltuielilor bugetare până la sfârșitul acestui an, în contextul în care depășirea deficitului bugetar ar genera consecințe asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar, dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, autoritățile și instituțiile publice nu vor mai încheia, în anul 2023, angajamente pentru următoarele categorii de cheltuieli:

1.Bunuri și servicii pentru alineatele ”Furnituri de birou” și ”Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare”;

2.Reparații curente;

3.Bunuri de natura obiectelor de inventar;

4.Cărți, publicații și materiale documentare;

5.Consultanță și expertiză;

6.Pregătire profesională;

7.Studii și cercetări;

8.Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere;

9.Alte cheltuieli, cu excepția alineatelor ”Chirii” și ”Executarea silită a creanțelor bugetare”;

10.Asociații și fundații, cu excepția angajamentelor ce vizează domeniile ”Sănătate” și ”Asistență socială”;

Plățile lunare efectuate în lunile noiembrie-decembrie la cheltuielile cu bunuri și servicii se limitează la cel mult nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acțiuni și programe de sănătate, precum și în cazul cheltuielilor aferente unităților de învățământ preuniversitar și universitar, intervențiilor în situații de urgență, ordine publică și acțiuni de deszăpezire.

De asemenea, în 2023 nu se mai pot finanța din fonduri publice, cu excepția celor provenite din donații și sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea. Sunt exceptate evenimentele ocazionate de zilele declarate oficiale, sărbătorile publice, cele organizate la sfârșitul anului și cele incluse în cadrul Proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană.

Potrivit Ordonanței de Urgență aprobate, conducătorii autorităților și instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și de subordonare au obligația de a dispune măsurile necesare astfel încât plățile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie la cheltuieli de investiții să fie cel mult la nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie, în limita bugetului aprobat. În cazuri temeinic justificate Guvernul României poate să aprobe pe bază de memorandum depășirea limitelor de plăți pentru cheltuielile de investiții.

Actul normativ include și alte măsuri privind eficientizarea cheltuielilor bugetare,  alimentarea  Fondului de rezervă bugetară și disponibilizarea sumelor din acest fond.

După cum știți, în contextul actual al execuției bugetare pe care deja am afișat-o pe site-ul Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a ajuns la 3,55%, ceea ce înseamnă o sumă de peste 56 de miliarde de lei, este astăzi înregistrată ca deficit la nivelul bugetului general consolidat, în condițiile în care ținta pe care ne-am asumat-o până la sfârșitul anului 2023, prin programul de convergență comunicat și discutat și aprobat cu Comisia Europeană – să avem un deficit bugetar de 4,4% din PIB.

După cum știți, pachetul de măsuri fiscal-bugetare, cel care a fost promulgat de către președintele României și, probabil, în cursul zilei de astăzi, urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, măsurile de combatere a evaziunii fiscale, precum și măsurile fiscal-bugetare, cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei. Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către guvern, și intrarea în vigoare, după cum vedem, este în cursul lunii octombrie; deci, efectele vor apărea cu data de 1 noiembrie și, respectiv, cu data de 1 ianuarie 2024.

În aceste condiții, pentru a ne respecta, pe cât posibil, țintele asumate și programul de convergență pe care îl avem aprobat de către Comisia Europeană, a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar și, după cum vedeți, de această dată nu mai avem în vedere măsuri fiscal-bugetare care să afecteze contribuabilii și, de această dată, statul este cel care face aceste eforturi și raționalizează cheltuirea banului public astfel încât să ne putem respecta angajamentele față de instituțiile europene.

(…)

Se spune în proiectul de ordonanță că evenimentele de sfârșit de an se pot derula în limita mediei plăților din cursul anului. Am pus acest lucru pentru că este de domeniul normalității un pom de crăciun, cadouri pentru copii sărmani, organizarea în condiții decente a sărbătorilor de iarnă să poată să fie derulate. Și, totuși, sfârșitul de an, cu evenimentele care sunt parte din viața noastră cotidiană, trebuie să aibă o limită.

Sunt, să nu uităm, exemple de autorități publice locale – și le felicit public pe această cale – care externalizează aceste evenimente prin licitații și cei care câștigă licitația nu încasează niciun leu de la primărie, ci din modul în care se organizează această activitate își recuperează cheltuielile, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi. E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depășească 10.000 lei sau diferite figurine, cu tot felul de luminițe pe ele, să aibă prețuri exorbitante.

Eu nu spun că toată lumea procedează la fel, să nu se înțeleagă acest lucru, dar spun că trebuie să avem, totuși, o decență, pentru a nu fi în situația aceea în care, așa cum am discutat mai înainte, deși ne aflăm într-o situație extrem de dificilă pentru țară, să fie organizate evenimente care nu sunt deloc compatibile cu situația dificilă prin care trecem, să nu avem aceste sfidări ale bunului simț într-o perioadă grea pentru țara noastră.

Dacă concertul de Revelion are componenta de plăți media din cursul anului și se adaugă donații și sponsorizări, se poate desfășura fără probleme. Numai că trebuie să se înțeleagă că partea aceasta de componentă publică, de plată din fonduri publice, nu poate să depășească media cheltuielii din cursul anului. Este o chestiune de bun simț.

Mai înainte am discutat despre o instituție a statului cu cheltuieli sfidătoare. Haideți să nu ajungem în situația în care, într-o situație critică pentru țară, să avem de-a face cu evenimente sfidătoare și după aceea să ne uităm la deficitul bugetar care creează probleme ulterior pentru derularea celor mai importante proiecte ale României de modernizare a țării.

a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș

OUG-6