Se înmulțesc cazurile de cancer la copiii din Neamț

De la o zi la alta sunt consemnate din ce în ce mai multe cazuri de cancer de diverse forme la minorii din județul Neamț. Desigur că factorii de risc de genul stresului sau a alimentației fast-food nu prea își au locul atunci când vorbim de copii, mai ales că mulți  sunt din mediul rural. Deci, singurele alte influențe cunoscute științific sunt elementele chimice folosite în agricultură și nivelul radiațiilor.
Despre elementele chimice folosite excesiv în agricultura nemțeană am tot scris, dar nimeni nu ne bagă în seamă, deoarece liderii noștri politici locali și autoritățile sunt interesate de orice numai de faptul că ne mor copiii nu.
Despre celălalt factor de risc,  cel al radiațiilor, nu am reușit să găsim o hartă cu măsurători recente făcute în județ, așa că am făcut noi aceste măsurători, cu tehnică omologată dar manipulată de amatori, că la o adică nu e treaba nostră să facem aceste măsurători. Din datele culese de noi, singura zonă în care nivelul radiațiilor este cam la limită ar fi în dreptul carierei care deservește fabrica de ciment de la Tașca unde nivelul de radiații măsurat de un amator este de 0,48 qsv/h (msv/h) iar limita maximă naturală fiind de 0,41 qsv/h. În rest, în tot județul pe unde am trecut, am constatat că acest factor de risc nu poate exista deoarece toate măsurătorile au ieșit sub media de radiație zilnică normală.
Așadar, în lipsa implicării autorităților și politicienilor nemțeni în acest subiect, ne permitem să arătăm cu degetul spre agricultura locală care se desfășoară în proporție de peste 90% cu folosirea de substanțe chimice cancerigene și otrăvitoare.
Dacă la această oră putem vorbi de aproximativ 200 de minori cu diferite forme de cancer, este suficient să ne întoarcem în timp și să ne amintim fiecare în dreptul nostru dacă am auzit vreodată în școala sau liceul unde am învățat de vreun copil care să fi murit de cancer.
În acest context, în care ne mor copiii în Neamț, vă rog să îmi permiteți să îmi exprim repulsia totală față de politicienii locali care tot fac conferințe de presă să ne arate cât de deștepți sunt, față de instituțiile statului care nu aduc în discuție nici în treacăt această problemă și desigur față de cei de la mediu care văd nemțenii care fac grătare, dar nu și pe cei care ne bagă chimicale în alimente.
Pe ce se bazează autoritățile și de ce nu explodează această problemă la Neamț? Foarte simplu, sistemul de sănătate din Județul Neamț nu oferă posibilitate de tratament acestor micuți, așa că ei sunt tratați în județele învecinate, în special la Iași unde o parte și mor. În timpul tratamentelor cu citostatice, copiii vin acasă la Neamț, dar nu părăsesc locuința și nimeni nu-i vede, și uite așa, un fenomen devine invizibil la nivelul unui județ. Singurul loc unde se poate vedea semioficial dimensiunea fenomenului este la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ, unde copiii bolnavi de cancer care au familii sărace sunt încadrați în grad de handicap și familia primește o sumă lunară mizeră, care de multe ori nu acoperă nici măcar deplasările făcute la spitalele din alte județe. Pentru cazurile de copii bolnavi de cancer din familiile care nu sunt foarte sărace nu am găsit nicio evidență pentru simplul fapt că ei nu sunt tratați în Neamț. De asemenea un loc unde se poate vedea amploarea fenomenului sunt cimitirele din Neamț …

L.L.