Să ne amintim: 106 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu

Corneliu Coposu a fost un om politic de excepție, președinte al Partidului Național Țărănesc (1989 – 1995), senator și lider al opoziției din România postcomunistă.

Format în preajma unui alt mare om de stat, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu a luptat întreaga sa viață pentru ca România să redevină o democrație de tip occidental, organizată sub forma unei monarhii constituționale parlamentare.

S-a născut în data de 20 mai 1914, ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu și al Aureliei Coposu, născută Anceanu (fiica protopopului greco-catolic Iuliu Anceanu).
Studiile liceale le-a urmat la Blaj, absolvind mai târziu Facultatea de Drept a Universității Regele Ferdinand din Cluj. A colaborat la ziarul clujean „România Nouă”, condus de Zaharia Boila, la „Mesajul”(Zalău) precum și la ziarul „Unirea” din Blaj.
În anul 1935 a fost ales președinte al Organizației Tineretului Universitar al PNT din Cluj.

Între 1937 și 1940 a activat ca secretar personal al lui Iuliu Maniu, pe care l-a însoțit în toate misiunile sale politice. În 1940 a primit funcția secretar politic al lui Iuliu Maniu, iar în 1945 a devenit președintele filialei PNT Sălaj.

În 1941, Corneliu Coposu a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Arlette, fiica generalului Marcovici și a Jeannei Husser. Generalul făcuse parte din cabinetul Maniu, la prima sa guvernare. S-au cunoscut la Constanța, unde Maniu mergea la odihnă la hotelul francez ținut de bunica lui Arlette. Se vor căsători în data de 24 octombrie 1942.

Arlette Coposu este arestată în 1950 și implicată, împreună cu sora ei France, într-un proces înscenat de spionaj; după ispășirea a 14 ani de pedeapsă, iese bolnavă din închisoare și moare în 1965.

În ziua de 14 iulie 1947 a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNT, în ceea ce s-a numit Înscenarea de la Tămădău. Până în 1956 a fost ținut în arest preventiv, fără  să fie judecat. Tot în acel an i s-a înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” și pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viață . Până în 1962 a fost închis într-un regim sever de izolare la penitenciarul Râmnicu Sărat.

A fost pus în libertate după 17 ani de detenție și angajat ca muncitor necalificat la Intreprinderea de Construcții-Montaj București, atelierul de tâmplărie mecanică.

În ianuarie 1990 reînființează PNT, denumindu-l  Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, al cărui președinte va fi până la moarte. Este  ți unul din inițiatorii Convenției Democrate Române, alianța de partide creată în 1992 cu scopul de a contracara guvernarea de stânga a lui Ion Iliescu.
La  6 octombrie 1995 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer de către ambasadorul Franţei la Bucureşti.

Corneliu Coposu se stinge din viaţă la 11 octombrie 1995, generând un imens val de simpatie populară pentru forțele politice anticomuniste din România. La înmormântarea sa au participat sute de mii de oameni, veniți din întreaga țară.

Mesajul premierului Ludovic Orban la marcarea a 106 ani de la nașterea lui Corneliu Coposu

În urmă cu 106 ani, se năștea la Bobota cel care avea să devină un mare om de stat al României, patriot și energic apărător al valorilor democratice.

Educat în spiritul iluminismului transilvan, discipol și continuator al lui Iuliu Maniu, Corneliu Coposu și-a dedicat viața luptei anticomuniste, pluralismului politic și cauzei legate de revenirea țării noastre între democrațiile europene. Cu o consecvență de neclintit față de crezul său politic, a refuzat orice compromis cu forțele totalitare, a trăit în adevăr și dreptate, asumându-și cu mult curaj această opțiune și plătind-o cu ani grei de temniță și repercusiuni ale mai marilor politici ai momentului.

Corneliu Coposu a dovedit în numeroase situații vocația de fondator și de călăuzitor. Mulțumită seniorului, căruia i s-au alăturat Șerban Ghica și Ion Diaconescu, tradiția Partidului Național Țărănesc a rezistat presiunilor greu de imaginat. În primele zile după căderea regimul comunist, Corneliu Coposu a înființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat ca succesor al Partidului Național Țărănesc, care, împreună cu Partidul Național Liberal, a oferit României șansa pluralismului politic și a garantat reinstaurarea regimului democratic.

În acei ani tulburi, de căutări, în care țara noastră reînvăța valorile libertății, iar tânăra noastră democrație era amenințată, Corneliu Coposu a cultivat dialogul, fără a abdica vreodată de la  morală și principii, a impus autoritatea etică și a apărat neobosit valorile pentru care tinerii au plătit cu sânge în 1989. Mare vizionar, seniorul Coposu a fost între primii oameni politici care au susținut public că locul României este în structurile euro-atlantice. A militat pentru dezvoltarea economică și a luptat pentru ca viitorul țării noastre să rămână legat de valorile europene și occidentale.

Românii au înțeles și prețuit lupta sa. Deși nu a fost înmormântat cu onoruri, la trecerea sa în veșnicie sediul PNȚCD din Piața Rosetti a devenit loc de pelerinaj pentru românii care au simțit că România pierde un mare patriot, care, cu modestie și înțelepciune, a știut să le apere libertatea.

Apreciat deopotrivă de aliați și adversari politici, dar mai ales de oamenii pe care i-a însuflețit cu dârzenia și crezul său, Corneliu Coposu va rămâne în memoria societății românești reper al valorilor neamului românesc, luptător înflăcărat al democrației și model inspirațional pentru generații de români”.

Ludovic Orban, Prim-ministru al României