„Să iubeşti …… pe aproapele tău ca pe tine însuţi”

Am hotarat sa scriu acest articol, fiind in Saptamana Patimilor. Dupa ce am citit parerea celor de la ortodoxiatinerilor.ro, am ajuns la concluzia ca cea mai mare capcana care ni se intinde din intuneric este capcana egocentrismului.
Analizand mediul social am observat ca oamenii devin din ce in ce mai rai. Noi toti devenim din ce in ce mai egocentristi si celebra expresie romaneasca cu capra vecinului a inceput sa ocupe pozitii primordiale in mentalitatea colectiva.
Adevarul este ca viata si problemele ne fac sa fim egocentristi desi religia, scoala si familia se chinuiesc sa ne invete contrariul. Razboindu-ne cu toate normele morale ajungem sa nu ne mai intereseze decat persoana noastra si incepem sa nu mai acceptam nimic care sa nu fie cum vrem noi. Usor, usor, incepem sa devenim niste animale urbane fara credinta si morala.
Desi religia crestina, si nu numai, condamna acest tip de comportament, egocentrismul, aceasta boala a sufletului capata valente de epidemie nationala.
„Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată puterea ta şi din tot cugetul tău, iar peaproapele tău ca pe tine însuţi.” (Ev. Luca 10:27)
Toti credinciosii stiu ca in aceste doua porunci se implineste toata legea si doar prin acestea mostenim viata de veci. Insa de la teorie la practica  este cale lunga ca de la pamant la cer si, de cele mai multe ori, practica ne „omoara”.
Sunt destui oameni, chiar si printre cei mai credinciosi, aparent marinimosi si gata sa sara in ajutorul oricui, numai ca si aici incearca sa-si bage diavolul coada, vazand ca nu-l poate opri pe om de la a faptui binele. Si daca vede ca omul nu se da in laturi de la bine, ii deviaza atunci scopul pentru care omul crede ca face binele, tocmai ca acel bine sa nu aibe finalitatea adevarata a dragostei, adica dezinteresul. Iar interesul diavolului este de a face chiar si din fapta buna, un act de egoism. Aceasta este capcana egocentrismului.
Boala egocentrismului se manifesta ca atitudine a celui care priveste totul prin prisma intereselor si a sentimentelor personale, avand tendinta de a face din sine „centrul universului”. Egocentricul este un egoist cu diploma, un rafinat in arta disimularii motivelor pentru care face binele, chiar fara sa fie constient de aceasta stare.
„Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nupizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr.” (Corinteni 13: 4-5)

Sursa

Din punct de vedere social, egocentrismul este un cancer care face ca cel ce se crede ca fiind cel mai bun este izolat, tacit si pervers fata de societate si exact cand ajunge in momentele critice i se intorc repulsiile comunitare adunate. Egocentristul este condamnat la a trai singur printre ceilalti oameni.
Psihologic, societatea romana a ajuns la un nivel de tensiune fara precedent in care egocentrismul isi are rolul principal. Incepand cu cei care ne conduc destinele si pana la oamenii de rand, romanii incep sa se creada fiecare ca fiind buricul pamantului, crez din care izvoraste o rautate inepuizabila si o dorinta arzatoare de a arata celuilalt ca  esti mai bun. Fara sa ne dam seama, ne lasam prinsi in acest joc al superioritatii care creeaza acumulari nervoase deosebit de nocive pentru organism. Incercand sa fim deasupra vecinului, sa avem o masina mai buna, sa aratam ca gandim mai bine si ca ceilalti sunt prosti, sa aratam ca avem o casa mai mare sau ca mancam mai sanatos, prin tot ce facem suntem intr-un permanent si epuizant concurs cu semenii nostri, uitand sa ne mai bucuram de propriile realizari pe care le raportam in mod infantil la realizarile celor din jur.
Acest tip de comportament concurential duce la o acumulare de stress ce destabilizeaza total organismul uman si fara sa ne dam seama ne trezim cu o multitudine de afectiuni fizice pe care implicit modul nostru egocentrist de gandire le atribuie factorilor de mediu. In realitate, si orice doctor poate spune acest lucru, principala cauza a imbolnavirilor grave este stressul pe care noi, romanii, avem grija sa ni-l cream singuri.
Analizand egocentrismul din toate punctele de vedere si vazand efectele lui clare si devastatoare asupara organismului si vietii nostre se impune o singura concluzie . Cu cat ne vom apropia mai mult de morala crestina exprimata prin cele 10 porunci, cu atat o sa fim mai sanatosi, vom avea mai multe realizari si vom putea privi viata si moartea in ochi. In caz contrar, pedeapsa ne-o administram noi singuri, batandu-ne joc de viata, familia si sufletul nostru.

Iosub Robert