România, zdrobită de Estonia la ONU (text actualizat)

În cursa pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, în perioada 2020-2021, Estonia s-a impus categoric în fața României, conform așteptărilor. Cadrul oficial și contextul întrecerii sunt cunoscute din materialul publicat joi, 6 iunie a.c., în care anunțam eșecul usturător. Au fost aleși în total cinci noi membri neparmanenți, pentru un mandat de doi ani, din totalul de zece care se alătură celor cinci membri permanenți.

Rezultatul turului 2 de vot pentru locul rezervat Europei de Est a fost anunțat cu puțin timp în urmă: Estonia – 132 voturi, România – 58 voturi. În turul 1, cele 191 de voturi valide s-au împărțit astfel: Estonia – 111, România – 78, Georgia – 1, Letonia – 1. Pragul de două treimi, pentru alegerea directă din primul tur, însemna 128 voturi și a fost obținut fără emoții de alte patru state.

Estonia se află la primul mandat de membru al Consiliului de Securitate. Proiectul a fost lansat în 2005, la un an după aderarea țării la NATO și Uniunea Europeană. S-a bucurat de o mobilizare și susținere națională uriașă, în primul rând al bătăliei aflându-se instituția prezidențială. Președinta în exercițiu, Kersti Kaljulaid (foto medalion), a condus delegația Estoniei la cea de-a 88-a ședință plenară a celei de 73-a sesiuni a Adunării Generale ONU și a trăit bucuria victoriei într-un stil expansiv identic cu al președintei croate Kolinda Grabar-Kitarovic.

Ultima oră: Reacție acuzatoare a președinției României

Înfrângerea în fața Estoniei, considerată de tot mai multe voci drept una umilitoare, a fost urmată la puțin timp de un comunicat din partea Administrației Prezidențiale de la București:

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat notă, cu regret, de faptul că România nu a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru intervalul 2020-2021, în urma votului care a avut loc vineri, 7 iunie a.c., în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.

În ciuda demersurilor diplomației române – care a reușit să obțină un număr considerabil de angajamente de susținere din partea statelor membre – o serie de declarații politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului, formulate fără mandat și în afara competențelor lor de unii reprezentanți de nivel înalt ai autorităților române – față de care Președintele României a luat poziție fermă la momentul producerii lor – au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României. Eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe.

Președintele Klaus Iohannis constată că acest rezultat nedorit s-a produs în ciuda efortului îndelungat și substanțial depus de echipa Ministerului Afacerilor Externe, compusă din diplomați și experți, alături de misiunile diplomatice ale României, între care s-a distins Misiunea Permanentă de la New York, pe toată durata campaniei de promovare a candidaturii și mai ales în ultimii ani. Președintele României apreciază tot efortul depus de diplomația română.

De-a lungul acestei campanii – plasate sub imperativul promovării Păcii, Justiției și Dezvoltării durabile – Președintele Klaus Iohannis a susținut constant și ferm acest obiectiv major de politică externă și s-a implicat activ în demersurile diplomatice desfășurate în acest scop. Astfel, au fost realizate numeroase demersuri scrise către omologi străini, această prioritate fiind evocată de asemenea atât în discursurile publice ale șefului statului, din țară sau din străinătate, inclusiv la sesiunile anuale ale Adunării Generale a ONU, precum și în cadrul tuturor  interacțiunilor de nivel înalt, de tip bilateral și multilateral, cu omologii și partenerii străini. Totodată, Administrația Prezidențială a sprijinit și a cooperat îndeaproape cu Ministerul Afacerilor Externe pentru buna desfășurare a campaniei de promovare.

Președintele României folosește acest prilej pentru a reconfirma atașamentul țării noastre față de diplomația multilaterală și față de principiile și valorile consacrate în Carta Organizației Națiunilor Unite.

Președintele Klaus Iohannis mulțumește pe această cale tuturor statelor partenere care au acordat încrederea și votul lor României și felicită Estonia – contracandidatul din cadrul Grupului Est-European – pentru succesul înregistrat și pentru profesionalismul echipei care a condus acest efort.

România va continua să își mobilizeze expertiza și resursele în serviciul Organizației și va lucra neobosit pentru bunăstarea tuturor națiunilor, precum și pentru pacea și securitatea internaționale. România se angajează să colaboreze cu toate statele membre pentru sporirea eficienței Consiliului de Securitate al ONU, care ghidează comunitatea globală spre realizarea Păcii, Justiției și Dezvoltării.

Calitatea de membru al Organizației  Națiunilor Unite  a reprezentat pentru România, de-a lungul celor 64 de ani de la aderare, un angajament activ și onest, Organizația continuând să fie pentru diplomația românească o platformă valoroasă pentru negocieri multilaterale”.

Este de așteptat ca în perioada următoare să avem parte și de alte mesaje tăioase, invers proporționale cu liniștea de care s-a „bucurat” acest subiect grav vreme îndelungată.

Actualizare: Comunicat rușinos din partea MAE

În această seară. Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității un comunicat de presă în legătură cu rezultatul alegerilor pentru un loc de membru nepermanent în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite:

„România a candidat, în data de 7 iunie 2019, pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul 2020 – 2021. În primul tur, România a obţinut un număr de 78 de voturi.

În ultimul tur al alegerilor din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Estonia a obţinut un număr mai mare de voturi, fiind aleasă ca reprezentant al Grupului Est-European.

România s-a angajat mai târziu în această campanie, practic din 2017, din dorința de a contribui la întărirea rolului unic al Organizației Națiunilor Unite (ONU), de garant al păcii și securității mondiale, de promotor al dezvoltării durabile și susținător al drepturilor omului.

Indiferent de rezultatul final, acțiunile diplomatice derulate pe parcursul acestei campanii au consolidat profilul internațional al României și au condus la dinamizarea și, în unele cazuri, relansarea relațiilor bilaterale cu state membre ONU din areale geografice îndepărtate și dificil accesibile, neacoperite de actuala rețea diplomatică a țării noastre. De asemenea, campania a generat o revigorare a dialogului României cu organizații regionale și subregionale din întreaga lume și o mai bună cunoaștere a realităților și provocărilor pe care acestea le înfruntă.

România va rămâne profund angajată în susținerea Organizației Națiunilor Unite, iar diplomația română va continua să se implice în promovarea obiectivelor acesteia și să lucreze pentru a consolida locul României între națiunile implicate în efortul de a asigura progresul către o lume mai sigură, mai liberă și mai prosperă”.

Dincolo de limbajul de rumeguș folosit, care redă considerații legate de consolidarea unui profil, de revigorare și angajamente profunde, de dinamizare și relansare, reține atenția pasajul subliniat. Vorbește despre angajarea târzie în campanie din dorința de a contribui (…), nu de a câștiga în numele României, astfel încât râvnește la acces pe culmile sfidării și minciunii. Campania a fost lansată în 2017, dar candidatura este înregistrată din 2006, la un an după încheierea ultimului mandat în cadrul Consiliului de Securitate. Ministru de Externe al vremii era Mihai Răzvan Ungureanu.

La zi, deși Teodor Meleșcanu este tratat cu duhul blândeții în mediile diplomatice interne active, ministrului îi revine – direct și personal – principala răspundere pentru asocierea cu aventurile și dezastrele diplomatice în care am fost aruncați de guvernanții instalați după alegerile generale de la finele anului 2016. Tocmai aceste aventuri și dezastre de domeniul evidenței au „consolidat” drumul spre eșecul de la ONU.

Viorel COSMA

Sursa: StiriNationale.EU