Raport privind afecţiunile provocate de muşcătura de căpuşe

Ministerul Sănătăţii a prezentat  Premierului României, un raport privind afecţiunile provocate de muşcătura de căpuşe.

Conform raportului:

Începând din anul 2010, atât borrelioza Lyme, cât şi encefalita de căpuşe sunt afecţiuni monitorizate, aflate în supraveghere epidemiologică.

În prezent, infecţia cu borrelioză este diagnosticată şi tratată în toate judeţele ţării printr-o arondare teritorială organizată în cadrul acestei supravegheri (informaţii detaliate pe www.insp.gov.ro)

În acest an, până în data de 13 mai 2012, numărul cazurilor de borrelioză confirmate este în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, în 2012, au fost confirmate 34 cazuri de borrelioză din 208 cazuri suspecte, iar în 2011 au fost confirmate 62 de cazuri din 130 suspiciuni.

Cu toate acestea, bolile infecţioase transmise prin vector activ (căpuşe, ţânţari) înregistrează o anumită creştere în întreaga Europă, înmulţirea căpuşelor fiind favorizată de schimbările climatice (fluctuaţii de temperaturi, precipitaţii abundente).

Menţionăm că, sezonul de activitate intensă a căpuşelor, în condiţiile climatice din România, este în lunile mai-iunie, din acest motiv, Ministerul Sănătăţii face următoarele recomandări populaţiei:

1.     Distrugerea, în perimetrele locuite, la nivelul spaţiilor verzi, a populaţiei de căpuşe, în cazul în care se observă şi se constată prezenţa acesteia

2.     Protecţia individuală (haine cu mânecă lungă, pantaloni etc) în cazul deplasării în zone cu risc

3.     Prezentarea la medic, în cazul în care se constată prezenţa unei căpuşe fixată pe piele (atât în scopul exatragerii corecte, cât şi în vederea educaţiei pentru observarea eventuală a apariţiei unor simptome)

4.  Prezentarea la medicul infecţionist în cazul în care în jurul muşcăturii de căpuşe apare roşeaţă şi “erupţie” caracteristică borreliozei

-Borrelioza are tratament care duce la vindecare aproape întotdeauna dacă este corect recomandat şi aplicat de către medic

-Borrelioza poate fi diagnosticată prin probe de laborator, dar nu mai repede de două săptămâni de la muşcătura căpuşelor.

– Nu toate căpuşele şi nu în toate teritoriile, căpuşele sunt purtătoare ale microrganismelor borrelia.