Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului – Prohodul

La data de 15 august creştinii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Această sărbătoare este cea mai importantă a perioadei estivale. Este ultimul praznic împărătesc din parcursul anului bisericesc, care începe la 1 septembrie şi se termină la 31 august.

Pe 14 august, în această zi premergătoare marii sărbători creştine în biserici se cântă Prohodul Maicii Domnului. Unii teologi au numit sărbătoarea de 15 august „Paştele verii”, ocazie cu care credincioşii prăznuiesc moartea, îngroparea şi înălţarea la cer a Maicii Domnului. Prohodul Maicii Domnului a fost alcatuit de Manuel din Corint la începutul secolului al XVI-lea, după modelul Prohodului Mântuitorului, care se cântă în Vinerea Mare. Generalizata mai ales in bisericile rusesti, cântarea a pătruns şi în spaţiul românesc, prin traducerea făcută, în 1820, de Ion Pralea.

Despre Adormirea Maicii Domnului, adica moartea şi inaltarea ei cu trupul la cer, nu găsim date în Sfintele Evanghelii, ci numai în traditia Bisericii. Tradiţia Sfintei Biserici relatează faptul că Fecioara Maria, Mama Domnului Iisus Hristos, a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că va trece din lumea aceasta pământească în cea cerească. Astfel, Maica Domnului şi-a pregătit „plecarea”, lăsând în urma ei pace şi binecuvântare.

Se mai spune, iarăşi, că Apostolii, fiind plecaţi la propovăduire în lume, au fost aduşi în mod minunat, purtaţi pe nori, până la locul în care trupul Fecioarei Maria era aşezat pentru slujba înmormântării. Tot soborul apostolesc şi preoţesc a petrecut-o pe Maica lui Iisus Hristos la locul de veşnică odihnă. Iudeii, având ciudă pe „mama răstignitului”, au vrut să o necinstească şi s-au năpustit asupra patului unde era aşezată, însă au fost loviţi de orbire şi unuia dintre ei, care ajunse cu mâinile pe pat, i s-au retezat mâinile şi au rămas lipite de veşmântul ce acoperea patul. După rugăciuni şi lacrimi de pocăinţă, cei loviţi de aceste pedepse au fost vindecaţi.

Ne mai povesteşte tradiţia că Apostolul Toma a ajuns mai târziu decât ceilalţi, iar trupul Fecioarei Maria fusese deja aşezat în mormânt.Toma fiind încercat din nou de necredinţă, a cerut ca să fie dată piatra la o parte de pe mormânt ca să poată vedea cu ochii lui trupul Maicii Domnului. Însă, atunci când au luat piatra, toţi au rămas uimiţi, observând că trupul Fecioarei Maria nu mai era acolo, ci numai giulgiul cu care fusese înfăşurată şi toţi au preamărit pe Hristos, Care a ridicat trupul Maicii Sale la ceruri.

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este precedată de două săptămâni de post, în care credincioşii se pot spovedi şi împărtăşi. În ziua praznicului, femeile aduc flori pe care le aşează la Icoana Maicii Domnului, iar la sfârşitul slujbei se face pomenirea celor adormiţi şi se împart fructe, în special struguri. Tot această sărbătoare deschide şi sezonul nunţilor care ţine până în noiembrie, la începutul postului Crăciunului.

În România, foarte multe biserici şi mănăstiri au hramul Adormirii Maicii Domnului. Cele mai cunoscute dintre ele sunt: Mănăstirea Celic Dere (Tulcea); Mănăstirea Bistriţa (Vâlcea); Mănăstirea Frăsinei (Vâlcea); Mănăstirea Hodoş-Bodrog (Arad); Mănăstirea Humor (Suceava); Mănăstirea Moisei (Maramureş); Mănăstirea Nicula (Cluj); Mănăstirea Putna (Suceava); Mănăstirea Rohia (Maramureş); Mănăstirea Tismana (Gorj); Mănăstirea Vladimireşti (Galaţi). În judeţul Neamţ, Mănăstirea Văratec are hramul Adormirii Maicii Domnului. În Piatra Neamţ acest hram îl poartă Biserica Precista veche, precum şi Biserica din satul Vânători din vecinătatea oraşului.

Tot în judeţul nostru, de Ziua Marinei, care se sărbătoreşte tot pe 15 august, au loc la Bicaz diverse manifestări festive, concerte, plimbări cu vaporaşul pe lacul de acumulare, manifestări ce atrag pe toţi amatorii de distracţii din tot judeţul, chiar şi turiştii care sunt în vizită în Neamţ.